Bine de citit: Orașul iluziilor
Articol de razvanursuleanu, 6 noiembrie 2023, 10:32
Mă obișnuisem de multă vreme să găsesc nuvelele Ursulei K. Le Guin din ciclul Hainish împrăștiate prin diverse publicații, așa că m-am bucurat să descopăr trei dintre ele adunate în același volum.
Prezența nuvelei „Lumea lui Rocannon”, ce include și prologul „Colierul”, m-a bucurat și mai mult pentru că este prima, într-o ordine cronologică a evenimentelor, ce se petrec în extraordinara lume imaginată de scriitoarea americană.
„Lumea lui Rocannon”
Da, de aici pleacă întreaga poveste. O planetă îndepărtată, în aparență lipsită de importanță, și un om poate un pic mai mult decât banal, ale cărui decizii vor modifica viitorul tuturor lumilor din universul cunoscut.
Interesant este faptul că autoarea are obiceiul de a le reaminti cititorilor de Rocannon în aproape toate textele din ciclul Hainish pe care le-a scris ulterior, transformând astfel „Lumea lui Rocannon” într-o nuvelă de referință, deși textul nu este de valoarea altor lucrări ce au ca temă expansiunea hainishiană.
Așadar, iată că unele legende nu se nasc, așa cum precizează expresia, ci se cultivă cu mare răbdare.
Sursa foto: Razvan Ursuleanu
„Planeta exilului”
Nuvela m-a dus imediat cu gândul la platforma spațială Defender Seven din povestirea „Monstrul din Maldura” de William C. Dietz (apărută în limba română în volumul “Asediul Aristei”), un loc în care o mână de apărători încearcă să facă față asalturilor repetate ale unei uriașe armate extraterestre.
Pentru amatorii de bătălii istorice reale de tip Stalingrad sau Termopile, în care șansele de izbândă ale armatei care se apără par a fi nule, „Planeta exilului” reprezintă o variantă SF-fantasy pe care cred că o vor aprecia, chiar dacă aceste genuri literare nu se numără printre preferințele lor.
„Orașul iluziilor”
„Lumea lui Rocannon” și „Planeta exilului” au fost publicate în 1966, iar „Orașul iluziilor” doar un an mai târziu, în 1967, dar diferența de clasă este evidentă. Un exemplu concludent pentru cât de repede poate progresa un scriitor cu har, care începe prin a-ți oferi lecturi cel puțin plăcute dar care nu excelează nici în stil și nici în conținut, și care ajunge în scurt timp să scrie texte complexe, profunde, de o înaltă ținută literară. O nuvelă perfectă pentru finalul acestui volum.
