VIDEO: Carmen Croitoru – „Mergem încet, dar mergem înainte!”

Articol de Monica Liche, 26 octombrie 2023, 16:45

Duminică, 29 octombrie 2023, ora11:00, Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) lansează Barometrul de Consum Cultural 2022, cel mai amplu studiu la nivel național care măsoară practicile consumatorilor de cultură. Am Am vorbit despre Barometrul de Consum Cultural #InComunitate cu invitata ediției, Carmen Croitoru, director general INCFC.

„A ajuns la ediția a XVIII-a, a fost publicat prima oară în 2005 de Centrul de Cercetare Culturală, de atunci, din subordinea Ministerului Culturii și, ulterior, preluat de Institutul de Cercetare Culturală. Ce mai facem noi, pe lângă acest barometru care măsoară anual consumul și cifrele de consum, sunt tot felul de studii și tot felul de investigații statistice prin care să determinăm mărimea sectoarelor culturale, pentru că sunt foarte multe forme de manifestare culturală care au nevoie de studiu și de o determinare statistică pentru a putea fi considerată corectă.”

Acest barometru pentru consum cultural nu ar putea relevanța dorită dacă Bucureștiul ar intra în măsurătoarea generală. Oferta culturală a Capitalei depășește cu mult ceea ce se întâmplă în alte zone ale țării. Asta atrage după sine necesitatea existenței și a altor instrumente de măsurare. „Pentru București ar trebui să existe un instrument special.”, spune Carmen Croitoru, director general INCFC

 „Municipiul București are o dinamică diferită, are o populație diferită și are o ofertă incalculabil mai mare decât restul țării. Și atunci, noi, de fiecare dată, trebuie să facem o decupare în eșantionul general, pentru că, dacă Bucureștiul intră în măsurătoarea generală, măsurătoarea devine nerealistă.”

 În spațiul cultural , existența unui număr mare de oferte este o reușită însă, fără filtre, fără un ghidaj făcut de profesioniști, se poate ajunge în zona excesului, care poate genera și o lipsă de interes. ”Uneori, când ai masa prea plină, nu mai știi ce să alegi.”, spune Carmen Croitoru.

„E bine că există un exces de ofertă culturală, lumea are de unde alege, în fiecare moment se întâmplă ceva, se deschide ceva, e un loc de vizitat. Până la urmă, e o capitală a lumii foarte interesantă și parte din Uniunea Europeană, are o dinamică excepțională. Dezavantajul, dacă e să vorbim de ceva, este că o supra ofertă poate antrena și o lipsă de interes. E adevărat că, din păcate, contribuie la asta și o lipsa de orientare, am avea nevoie de un ghid turistic, când ne ducem într-un loc unde trebuie să înțelegem ori acest ghidaj pe care înainte îl făcea critica de specialitate, a devenit din ce în ce mai subțire.”

Comunitatea crește prin consumul de cultură, prin socializarea care intervine între cei care se întâlnesc la aceste evenimente. Pentru comunitățile din orașele mici, cultura și forma de socializare pe care o aduce cu sine au un rol determinant în învățare normelor comportamentale în spațiul public.

 „Noi avem o clasificare care să împartă consumul de cultură mare în 2 categorii distincte, consumul public și consumul privat. Adică poți să consumi cultură și la tine acasă dacă ai o carte, un video și așa mai departe. Consumul în spațiul public nu este doar din interesul și din vizibilitatea actului de cultură, care devine mai interesant public, este și o formă de socializare. O formă de înțelegere reciprocă și de creștere împreună a unei comunități. Un element foarte important, care în marile orașe poate că nu e atât de semnificativ, pentru că aici toată lumea e anonimă. În schimb, în comunitățile mici are un rol esențial. Acolo cresc oamenii, acolo încep deprinderi, acolo învață norme de comportament în spațiul public. Din păcate, Bucureștiul și-a mai pierdut din obiceiurile bune de comportament în spațiul public, pe care le avea.”

Există, însă, câteva bariere care au rol determinat în felul în care ne raportăm la cultură, iar asta influențează consumul cultural. Accesul la cultură, este una dintre acestea. „Sociologii clasifică mai multe bariere pentru consumul cultural.”, spune Carmen Croitoru.

„Sunt bariere de acces înseamnă că nu am în proximitate niciun fel de producător de cultură. Nu am bibliotecă, nu am teatru, nu am operă. Prin urmare, dintr-o dată, ca să pot să ajung să văd un produs cultural, trebuie să iau trenul, mașina, căruța, ceea ce e foarte greu de crezut. Mai este o barieră importantă, aceea de înțelegere, pentru că ne trebuie niște instrumente ca să putem decodifica corect operele de artă, chiar și cele mai simple, uneori.  Mai sunt și barierele financiare.”

Barometrul de Consum Cultural ne arată și care sunt tendințele de consum. Asta îi poate ajuta pe cei care țin frâiele culturii în mâini să înțeleagă cum va arăta viitorul acesteia și să acționeze în consecință. Există o perspectivă îmbucurătoare pentru viitorul culturii? Mergem încet, dar mergem înainte, ceea ce e important.”, a mai spus Carmen Croitoru, director general INCFC.

 „Sunt foarte încântată că am reușit să facem o discuție pertinentă despre legătura dintre cultură și democrație și că avem niște parteneri de discuție în Ministerul Culturii pentru acest tip de abordare. S-au schimbat puțin lucrurile în privința asta.”