Sănătatea prioritară pentru 41,5% dintre români

Românii consideră sănătatea prioritară (41,5%), însă doar 27% afirmă că îşi pot aminti măsuri în domeniu propuse de Guvernele din ultimii ani, relevă Barometrul de Sănătate Publică, lansat miercuri la Biblioteca Academiei Române.

Articol de arionmihaela, 28 iunie 2023, 14:26

Conform sondajului, prezentat de directorul Centrului de Cercetări Sociologice Larics (CCSL), conf. univ. Darie Cristea, dintre cei 27%, 58% îşi amintesc măsurile legate de gestionarea pandemiei de COVID-19 şi doar 9,2% de alte tipuri de campanii pentru sănătatea publică – programe de screening, de prevenire a anumitor boli.

Mai mult de jumătate dintre români (55,6%) spun că au încredere în vaccinuri în general, 44% au puţină şi foarte puţină încredere, principala sursă de informaţii în domeniu rămânând medicul de familie (72,2%).

Cabinetul medicului de familie este cea mai apreciată locaţie pentru o eventuală vaccinare (73,5%), aproximativ 45% dintre subiecţii cercetării considerând că nu ar fi bine să se poată imuniza în farmacie.

Sondajul evidenţiază că notorietatea principalelor tipuri de vaccinuri este mult mai mare decât în 2020, vaccinul (anti)gripal fiind de departe cel mai cunoscut dintre cele uzuale.

Întrebaţi de unde se informează privind medicamente sau boli, peste 70% dintre români au indicat ca sursă medicul de familie sau specialist. Între 25 şi 30% se informează (şi) din diferite surse de pe internet – siteuri generaliste, siteuri oficiale, forumuri, reţele sociale.

Conform barometrului, în general, publicul tinde să considere spitalele private ca fiind superioare celor de stat, singura dimensiune la care spitalele de stat sunt văzute de mai mulţi subiecţi ca fiind mai bune decât cele private fiind cea legată de capacitatea de a trata cazuri grave – 53,5% consideră că spitalele de stat sunt mai bune la acest aspect, iar 43% spitalele private.

Cea mai mare problemă a sistemului medical românesc, la mare distanţă de altele, este, potrivit cercetării, personalul medical insuficient (indicată de 32,5% într-o listă cu opt probleme posibile).

Două treimi dintre români (67%) aleg medicamente inovatoare, varianta conservatoare (merg şi medicamentele vechi) plus cea centrată pe cost (important e să avem medicamente ieftine) şi cea sceptică (neîncrederea în medicamente noi) adunând împreună o treime din opţiunile publicului (32%).

În continuare, românii nu agreează participarea la studii clinice, sondajul evidenţiind o uşoară creştere a disponibilităţii, faţă de anii trecuţi. O treime dintre români (33,1%), faţă de 28,7% în 2021, afirmă că ar participa la un studiu clinic.

Românii care declară că nu au abonament sau asigurări de sănătate private susţin că:

* asigurările medicale plătite la stat sunt suficiente (38,8%);

* ar plăti asigurări, private dar nu îşi permit (36,6%);

* nu au încredere în asigurările private (18,3%).

Totodată, 17,5% dintre români spun că au beneficiat de consultaţii de tip telemedicină în ultimii doi ani, respondenţii incluzând la acest capitol şi interacţiuni cu medicul de familie.

Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI) şi Centrul de Cercetări Sociologice LARICS (CCSLARICS), în parteneriat cu Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), au lansat sub egida Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române, a treia ediţia a Barometrului de Sănătate Publică din România.

Barometrul analizează percepţiile românilor referitoare la: poziţionarea sănătăţii că domeniu de interes, raportarea publicului la politicile privind sănătatea, vaccinarea, telemedicină, sursele de informaţii, spitalele private vs spitalele publice, accesul la medicamente inovatoare, studii clinice, încrederea în asigurările de sănătate.

Sondajul, de tip multistratificat, probabilistic, a fost realizat telefonic, de LARICS, la comanda ARPIM, în perioada 9 – 23 iunie, pe un eşantion de 1.000 de persoane, în Bucureşti şi în toate judeţele României pe baza unui chestionar telefonic. Sondajul este reprezentativ pentru populaţia României neinstituţionalizată, cu vârsta de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 3,1%, la un grad de încredere de 95%.

„Sănătatea bate de departe securitatea în agenda cetăţeanului, ceea ce indică o carenţă majoră a discursului politic – comunicatorii oficiali şi instituţionali par lipsiţi de credibilitate publică în acest moment. Sociologic vorbind, suntem într-o schizofrenie comunicaţională”, a spus  directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, Dan Dungaciu

La evenimentul de lansare, moderat de preşedintele Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române, Victor Voicu, au mai luat parte preşedintele ARPIM, Cecilia Radu, şi directorul executiv ARPIM, Dan Zaharescu.