164 de ani de la Unirea Principatelor Române

Articol de bucurestifm, 24 ianuarie 2023, 11:32

În istoria României, ziua de 24 ianuarie – Unirea Principatelor Române are o însemnătate crucială. În 1859 a avut loc unirea dintre Țara Românească și Moldova, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza.

Din ziua Unirii Moldovei cu Ţara Românească, Mica Unire, fără de care nici Marea Unire din 1918 nu s-ar fi realizat, statul român a intrat în perioada modernă, prin reformele începute sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, şi a făcut primul pas important pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român.

Procesul Unirii a cunoscut o etapă decisivă, care s-a dovedit a fi ireversibilă, prin alegerea colonelului moldovean Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate, la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.

Procesul a început odată cu adoptarea Regulamentelor Organice între 1831-1832 în Muntenia și Moldova, care stipulau necesitatea unificării politice, urmate de acorduri vamale între 1833 și 1835 și lichidarea posturilor vamale între cele două țări începând cu 1 ianuarie 1848, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.

Deznodământul războiului Crimeei a stăvilit pentru un timp ambițiile geopolitice ale imperiului rus la Dunărea de jos, fără a consolida efectiv imperiul Otoman de care depindeau principatele, ceea ce a creat un context favorabil realizării unirii.

Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor Adunări ad-hoc în 1857 a dus la Convenția de la Paris din 1858, o înțelegere între Marile Puteri, prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune.

La începutul anului 1859 liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, act care a adus cele două state într-o uniune personală.

În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică.

După înlăturarea sa de la putere în 1866, Unirea a fost consolidată de succesorul său, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituția adoptată în acel an a denumit noul stat România.

La 1 iulie 1866, prin Constituția adoptată, Principatele Unite încep să se numească în mod oficial România, iar la data de 1 decembrie 1918 s-a înfăptuit Marea Unire a Transilvaniei cu România, fapt ce a creat actualul stat.

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deși scurtă, între anii 1859 și 1866, a fost perioada optimă în care România s-a dezvoltat. Prin recunoașterea Unirii depline, crearea primului Parlament unic al României și primului guvern unitar, dar și prin reformele sale: adoptarea primei Constituții românești, secularizarea averilor mănăstirești, reforma electorală, reforma învățământului, etc.

La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta celor două principate, Moldova și Țara Românească, era în mâinile Rusiei și Imperiului Otoman, care se opuneau unirii. Însă, situația s-a schimbat în urma războiului Crimeii, atunci când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri: Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandiei, Imperiului Francez, Regatului Sardiniei și Imperiului Otoman.

După tratatul de Pace de la Paris s-au luat decizii importante, care privesc și Principatele Moldovei și Țării Românești. În urma discuțiilor despre unirea celor două principate, Marile Puteri acordă, în 1857, dreptul organizării adunării AD-hoc, pentru a se discuta despre alegerile pentru Divanurile Ad-hoc, ce urmau să se pronunțe asupra organizării politice și sociale a țărilor române.

● Până în momentul Unirii, dincolo de etnie și limbă, au fost puține afinități între Moldova și Muntenia. S-a spus că sunt două lumi total diferite, care trăiesc separat, au tradiții diferite și teritorii diferite.

● Unirea a fost și rezultatului unui joc între marile Puteri. Mai exact, Austria se opunea Unirii, pentru că ideea era susținută de Franța, iar Prusia susținea Unirea, pentru că în acest fel se opunea Austriei.

● În momentul în care Alexandru Ioan Cuza a fost ales, a fost considerat o opțiune favorabilă pentru mulți, deoarece provenea din rândul boierilor

Tradiții și obiceiuri de Mica Unire

● În deschiderea mai multor evenimente organizate în ziua de 24 ianuarie se cântă imnul național;

● Oamenii de la sate se îmbracă în costume populare, se plimbă pe ulițele din sat cu torțe în mâini, iar mai târziu se prind într-o horă mare, chiar în mijlocul satului;

● La bisericile din sate și orașe, oamenii îi comemorează pe cei cărora le datorăm unire.

Ziua de 24 ianuarie este considerată sărbătoare legală, conform unei hotărâri din 2014.

În data de 2 iunie 2014, Senatul a doptat proiectul de lege pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române, zi de sărbătoare naţională.

Apoi, pe 3 decembrie, Camera Deputaţilor a adoptat Legea nr. 171/2014, potrivit căreia autorităţile administraţiei publice locale și centrale pot organiza diferite evenimente și manifestări cultural-artistice pentru a cinsti Ziua Unirii Principatelor Române.

La 16 decembrie 2014, a fost semnat Decretul nr. 901 privind promulgarea Legii pentru declararea zilei de 24 ianuarie ca zi de sărbătoare naţională, publicat în Monitorul Oficial nr. 922/18 decembrie 2014.

Ziua de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române a fost declarată sărbătoare legală nelucrătoare pe data de 6 septembrie 2016.