VIDEO: Comunismul văzut din viitor

Articol de Monica Liche, 21 decembrie 2022, 19:44

Cum arată comunismul pentru generațiile Y și Z, la 33 de ani de la  căderea acestuia, ce ar trebui să înțeleagă și ce ar trebui să știe despre revoluție tinerii de azi, ne-a spus invitatul Ioanei Brușten, Costin Dedu, președintele Asociației Imago Mundi și profesor de istorie, #InComunitate.

Societatea comunistă a fost o societate închisă. Totul se desfășura conform unui grafic, cu reguli clare și cu informații foarte atent filtrate. Ceea ce s-a întâmplat atunci influențează, încă, destinele celor de azi.

 „Modul în care s-a făcut educație în comunism a impactat, de fapt, ceea ce s-a întâmplat în ultimii 33 de ani. Clar. Pentru că se făcea educație și aveai acces la cultură, aveai acces și la cărți. Bineînțeles, nu la cărți care deranjau regimul și fundamentele acestuia. Însă, modul în care s-au structurat oamenii și modul în care s-a predat, de exemplu, chiar și istoria în perioada perioada comunistă,  a creat, cumva,  un cadru în care cetățeanul știe că asta este istoria, pentru că asta ni s-a spus. Asta trebuie să facem pentru că asta ni se spune. Acesta este viitorul luminos, pentru că așa ni s-a trasat și așa aflăm de sus.”, ne-a spus Costin Dedu.

 Revoluția a însemnat deschiderea societății către un spațiu în care accesul la informație nu a mai reprezentat o problemă, dar lipsa capacității de a o filtra și de a o accesa numai pe cea adevărată a ridicat mari probleme. Manipularea maselor cu informații contradictorii avea, de acum, o coloratură democratică.

 „După 1989 a apărut dintr-o dată o societate deschisă, o societate în care aveai acces la informații, dar niciun fel de capacitate de a gândi critic și de a discerne. Ce este adevărat, ce este fals, ce este util și ce nu.”

 Și din punctul acesta de vedere, pentru tinerii ascultători, dar nu numai, pentru toți cei care au trecut prin acea perioadă, mai trebuie să mai spunem ceva legat de comunism și de revoluția din 89 și de traseul ulterior al României în ultimii 33 de ani. Am auzit adesea comparații și chiar eu am fost în foarte multe dintre țările fost comuniste, comparații la modul – totuși, polonezii s-au descurcat mai bine ca noi in ultimii 33 de ani. Cei din Slovacia s-a descurcat mai bine. Cei din Cehia s-au descurcat mai bine și în fața acestor comparații sau când am asemenea discuții, încerc să le spun : Da, dar nu au plecat toți din același punct.”

Tinerii din generația Y(Milenialii) și cei din generația Z nu au o imagine clară a comunismului. Primii erau mult prea mici  în 1989 și ceilalți s-au născut după 1995. Fără  o experiență directă a vieții trăite în acea perioadă, din punct de vedere social, tranziția spre democrație și criza economică sunt reperele care le influențează viețile. Devine importantă maniera în care ei se raportează la trecut. Să înveți, să cunoști ceea ce s-a întâmplat și să eviți, astfel, o întoarcere a trecutului ar trebui să fie una dintre preocupările tinerei generații.

 „Se poate face mai mult, cu siguranță, și este important pentru că există riscul de a repeta greșelile istoriei. Foarte mulți consideră că o dictatură nu ar mai putea reveni niciodată, dar sunt foarte multe țări pe mapamond care se bucurau de regimuri democratice și care intră astăzi pe o pantă autoritară, pe o pantă a autoritarismului, pe o pantă în care ai o anumită democrație, dar în care ai un lider de peste 20 de ani. Ar trebui și trebuie  să îi facem pe tineri să gândească și să treacă prin filtrul lor ceea ce un părinte sau un profesor le spune, să caute mai multe surse de informare și să își creeze o opinie pe baza acestor lucruri. Viitorul lor este impactat de cum se raportează ei la ce se întâmplă în prezent și nu poți face asta dacă nu ști ce s-a întâmplat în trecut.” , a mai punctat invitatul emisiunii, Costin Dedu.

 Generațiile X, Y și Z au perspective diferite asupra vieții. Ceea ce pentru cei care au experimentat comunismul este un un câștig obținut prin luptă, pentru ceilalți este modul normal de viață. Asta nu înseamnă că una dintre perspective este greșită. Dar, înțelegerea cu adevărat a istoriei și evitarea repetării greșelilor capătă caracteristicile prevenției. Mai bine previi decât să tratezi

 „Asta probabil și pentru că este greu să să conștientizezi lipsa a ceva ce tu ai și ți se pare  natural, firesc să existe, să existe libertatea de exprimare, să existe democrație, să existe posibilitatea de a-ți exprima o opinie fără să te temi că vei fi arestat, că vei fi închis și atunci, dacă tinerii din generația de astăzi simt aceste lucruri ca pe un dat, ca pe o stare de normalitate, le este greu să-și imagineze că au existat vremuri sau că există încă în lume țări unde aceste lucruri nu sunt un dat, nu sunt ceva normal, ci sunt un adevărat privilegiu. Și de aceea cred că pentru mulți dintre acești tineri este necesară predarea istoriei într-un mod sincer, ca parte a unor discuții cu aceștia. Astfel încât, ei să vadă, să conștientizeze  ce a însemnat de fapt acea perioadă. Din păcate, însă, așa cum spuneam, opiniile multora sunt distorsionate cumva sau sunt influențate și de ceea ce părinții și bunicii lor au trăit în vremea comunismului.”

Generațiile de azi sunt, din fericire, dornice să își cunoască și trecutul. Să înțeleagă și să discearnă informația, pentru ca mai apoi să o dea mai departe în variante care denotă și implicare și creativitate.

„Pentru că vorbeam despre cum văd tinerii revoluția, pot să dau un exemplu: acum câțiva ani, Forum Apulum, o organizație din Alba Iulia, a realizat o istorie grafică a comunismului. Este un ghid simplu, dar colorat, care dă niște informații pertinente, alături, bineînțeles, de opinii ale autorilor despre ce  s-a întâmplat în perioada comunistă și este făcut de tineri. Tineri care au vrut să-și facă o imagine și care au reușit să-și facă o imagine despre ce a însemnat comunismul.”,  a precizat Costin Dedu, președintele asociației Imago Mundi.

 Revoluția din 1989 a însemnat primul pas către libertate. Una acceptată mai ușor de adolescenții acelei perioade, dar trecută printr-un filtru cu nuanțe conservatoare de cei ce le erau bunici sau părinți. Schimbarea paradigmei în care ți-ai trăit viața nu este niciodată ușoară.

Întrebat dacă cei din generațiile Y și Z sunt definiți de cuvântul libertate, Costin Dedu ne-a răspuns:

„Da, îi definește cuvântul libertate, pot spune asta și ca profesor, cred că ești liber atunci când îți permiți să întrebi , ești liber atunci când ai opinii și tinerii din ziua de azi, cu plusul și minusul fiecărei generații, acești tineri au curaj să întrebe, acești tineri se simt confortabil în a avea opinii diferite față de cele pe care le află de la părinți sau de la profesori și acesta este un lucru bun.”

Generațiile de azi sunt cele care își au fundamentul în ceea ce însemnă libertate. O libertate câștigată greu și care ar trebui prețuită. Până la urmă, viitorul depinde de ceea ce facem cu ea.