VIDEO: Bucureștiul, un oraș smart, dezvoltat sustenabil

Articol de dianamatei, 17 octombrie 2022, 15:30

București, un oraș smart.
Sună bine și cu toții ne dorim asta.
Ce face un oraș smart? În general, vrea soluții inteligente care să le facă viața mai bună oamenilor dar să îi și implice.
Tehnologia îl ajută să colecteze tot felul de informații care apoi sunt date cetățenilor, în folosul lor.
Ce vrea un oraș smart? Un lider cu viziune și oameni buni pe lângă el.

Specialiștii spun că există opt subiecte care se combină pentru a face un oraș inteligent: mobilitate, sănătate, securitate, apă, energie, angajament și comunitate, dezvoltare și locuințe și deșeuri.
De exemplu, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Suceava participă la misiunea UE „100 de oraşe inteligente şi neutre climatic” parte a conceptului de smart city, spune Grațian Mihăilescu, fondatorul Urbanize Hub.

https://www.facebook.com/bucurestifm/videos/1882122865497482

”Avem o abordare umanistă a conceptului de smart city. Dacă vom căuta smart city vom găsi poze fără oameni. Smart city vorbește despre oameni și calitatea vieții, despre viziune, planificare, implicate, obiective pe termen lung, despre calitatea aerului și spații de calitate. Mai puțină tehnologie și mai multă bucurie de a trăi. Bucureștiul stă destul de bine la dezvoltare urbană sustenabilă. Sectorul 2 este parte din platforma misiunii și va trebui să aibă un plan foarte clar de acțiune pentru transformarea în smart city. În platforma mai sunt Clujul și Suceava. Am fost într-un turneu prin centrul Europei; nu suntem nici mai sus, nici mai jos. E bine ceea ce se întâmplă acum”.

Bucureștiul prinde viață și la acest capitol. Proiecte există iar autoritățile locale, sau parte dintre ele, se implică din ce în ce mai mult.
Fața sectorarelor începe să se schimbe și putem spera la ideea de smart.
Un exemplu, sectorul 6.
”Avem un ghid de remunerare urbană în Drumul Taberei cu Banca Mondială. Este un manual de bune practici pentru ADP pentru intervenții: mobilitate urbană, iluminat stradal, curățenie, peisagistică. Colaborarea cu sectorul 6 este un proiect de succes. Am făcut și Parcul Liniei. Noi am făcut proiectul, ei îl vor face efectiv. Am avut și un talk cu primarii Mihaiu și Ciucu. Este un concept nou, pentru aceste cartiere comuniste; nu au spații verzi, au fost construite pentru anii aceia”.

Înfrumusețarea orașului este, și ea, parte a conceptului de smart city. Însă nu poate fi făcută decât de specialiști.
”Cei de 20 de ani care vin cu avânt de pe băncile facultății sau firmele de peisagistică. Administrația trebuie să fie deschisă. Cheia succesului nostru stă în colaborarea cu autoritățile. Ne vom întâlni și cu oamenii să le arătăm ghidul și să-și atragă expertiza de care au nevoie. Deciziile trebuie să se ia și cu ong-uri, nu numai cu autoritățile locale. Există nivele de colaborare care permit să faci o zonă urbană funcțională. La Balaton de exemplu, s-au făcut piste de biciclete. În jurul lacului a apărut o rețea turistică și economică. Fiecare oraș are indicatori pe care poți să crești. Nu trebuie să vină primarul, îi chemăm pe liderii din comunitate”.

Conexiunile între orașe le fac atractive și dezvoltate.
Este și ideea Raliului Budapest-Bamako la care participă fondatorul Urbanize Hub.
Raliul Budapest-Bamako nu se mai termină în Bamako, ci în Freetown, Sierra Leone, din cauza instabilității politice din Mali.
”Mihăiță Lupu, de la fondator EduCab și Cosmin Savu UCab, de la România, te iubesc. Plecăm cu un jeep și pe care îl vom dona la final unui spital, pentru a fi folosit la intervenții. Avem 10 țări de străbătut. O să avem și documentar, vom intra și pe facebook; avem 20 de laptopuri, activăm huburi socio-culturale, întărim comunități educaționale. Lăsăm cărți în Senegal. Sunt 500 de participanți din 15 țări”.

Capitala trebuie să iasă, definitiv, din anonimat și letargie.
Pași s-au făcut însă locurile nedescoperite și un…buletin european ne-ar face și pe noi smart.
”Bucureștiul poate ajunge un oraș mișto la nivel european. Berlin, Lisabona sunt locuri care merită explorate, de exemplu. Bucureștiul are acel je ne sais quoi; e nedescoperit. Poate deveni atrăgător pentru oameni care vor să exploreze. Trebuie să atragă nomazii digitali, dacă va crește pe evenimente de caliate, să devină mai prietenos. Trebuie atrași oameni creatori, inovatori”.