Necesitatea modernizării sistemului de termoficare în București

Articol de cristina.toma, 13 ianuarie 2022, 18:16

Peste 500 de blocuri din Bucuresti nu au în prezent căldură si apă caldă. In acelasi timp angajatii Companiei Municipale Termenergetica în fiecare zi sunt nevoiți să facă reparații ba într-o zonă a orasului, ba în alta. Am discutat subiectul, astăzi, ”În Comunitate” cu Claudiu Crețu, director al Companiei Municipale Termoenergetica si Mircea Apostolescu, jurnalist la Bucuresti FM care de ani de zile urmărește această problemă.

Sigur constatarea acestor probleme nu are efectul magic de a îndrepta lucrurile mai ales că este vorba de o rețea învechită, unde uzura acumulată în ani de zile începe să își arate efectele. Dar înainte de a vorbi despre efecte pe care mai multi bucuresteni le simt din plin atunci când trebuie să mai pună o haină pe ei înainte de a se duce la culcare seara ori atunci când deschid robinetul.

Claudiu Crețu a spus că se încearcă rezolvarea acestei probleme încă din anul 2006, sistemul fiind unul care a fost conceput pentru a fi centralizat. Despre starea de lucruri descrisa mai sus –aceea a unor apartamente care să rămână fără căldură și apă caldă –se vorbea de ani de zile ca despre ceva care se va întâmpla într-o bună zi dacă nu se vor lua măsuri.

Însă rezolvarea problemei se poate face printr-o abordare serioasă a acestui sistem si finanțare. Ce-i drept o astfel de problemă nu ar fi trebuit să existe în România anului 2022. Sistemul de termoficare, însă funcționează cu echipamente- CET-uri, țevi, puncte termice-din anii 1964-1966. Deci este rămas în urmă cu 50 de ani. Lipsa investițiilor în ultimii 10-15 ani cand deja semnele că aceste echipamente nu mai fac față iar lipsa apei caldeși a căldurii din apartamente an de an devine aproape o obișnuință, fără investiții în echipamente noi, fără, finanțare, fără proiecte, fără modernizarea acestui sistem, fără a face CET-uri noi, a înlocui țevi , repara în punctele slabe, dar și personalul insuficient nu se poate. Dar toate acestea se rezolvă cu finanțare si organizare.

Iar această situație nu afectează doar bucureștenii care locuiesc la bloc ci și pe cei care locuiesc la case.

Schimbarea vremii contribuie –adică prelungirea iernii până în luna aprilie aproape – face ca și nevoia oamenilor de caldură să se întindă pe o perioadă mai mare decât în alți ani iar aceasta înseamnă și cheltuieli crescute.

În ultimii ani multe reparații s-au facut doar atunci când s-a produs o avarie și nu s-au făcut preventiv adică schimbând tevile acolo unde ele s-au învechit.

Se pare însă că din cauza procesurilor birocratice, destul de stufoase în multe locuri din Bucuresti nici în acest an este posibil să nu vedem investiții prea multe de modernizare a retelei de termoficare.

Iar în această situatie sistemul de termoficare este posibil să intre in colaps. Dacă bucureștenii vor rămâne fără căldură vor încerca să isi încălzească casele folosind tot felul de gadget-uri iar acestea vor fi prea multe și sistemul de electricitate iar acesta inevitabil va intra în colaps.

Nici centralele cu gaz de apartament nu sunt decât aparent o soluție deoarece acestea, la randul lor vor folosi gaz tot din retea iar presiunea în sistem va scădea foarte mult.

Modernizarea CET-urilor nu poate fi făcută de guvern dar exista posibilitatea finanțării unor CET-uri noi dintr-un fond de dezvoltare. Este însă nevoie de companii sănătoase din punct de vedere financiar. Pe de altă parte ăntr-un viitor apropiat directivele europene vor pune accent pe modernizare ca soluție pentru reducerea poluării.