Bine de citit: La miezul nopții – volumul 2
Articol de razvanursuleanu, 5 octombrie 2021, 12:36
Două nuvele, la fel ca în primul volum, și aceeași recomandare, să nu vă duceți cu cititul prea târziu în noapte, dacă nu aveți nervii tari…
Polițistul bibliotecii
În anii ’80, când a fost scrisă nuvelă, să împrumuți o carte cuiva îți crea un sentiment de nesiguranță, chiar dacă era vorba de o persoană apropiată. Exista posibilitatea să rămâi fără carte, am pățit-o și eu, la fel s-a întâmplat și cu prieteni de-ai mei care nu și-au mai vorbit niciodată din momentul în care unul dintre ei a refuzat să-i înapoieze cartea celuilalt. Pe vremea aceea, chiar și pentru cei care nu se omorau cu cititul, cartea reprezenta un lucru valoros și impunea un respect aparte.
În ziua de azi, probabil că înspăimântătorul polițist din nuvelă ar sta pe un scaun de dimineață până seara și s-ar plictisi îngrozitor, văzând cum trec orele și în bibliotecă nu prea mai intră nimeni.
Pe cine să pedepsească, pe cine să tortureze, dacă nu mai există cititori care să nu returneze cărțile. Dacă nu vă place în mod deosebit literatura thriller, puteți considera nuvela drept un memento pentru una din meseriile dispărute…
Câinele Polaroid
Un text perfect pentru cei pe care i-a timorat filmul „Shutter”, pentru că acest sentiment ar trebui înmulțit cu trei înainte de a începe să citească „Câinele Polaroid”.
Nu este recomandabil pentru iubitorii de câini – s-ar putea ca pentru o vreme să le scadă afecțiunea – și nici pentru amatorii de instantanee foto, care probabil că vor renunța temporar la pasiunea lor. Iar celor ce cunosc stilul lui Stephen King, îl citesc în mod regulat și își asumă încă de la începutul textelor posibilele stări sinistre care o să-i lovească, nu le pot spune decât lectură plăcută.
