Expoziția „Margareta Pâslaru. Longevitate creatoare”, la Palatul Suțu!
Articol de Adriana Baciu, 18 februarie 2021, 12:05
La începutul primăverii, doamna Margareta Pâslaru, un adevărat icon al muzicii românești, pășește în cel de-al 63-lea an de carieră artistică, iar Muzeul Municipiului Bucureşti o omagiază prin organizarea unei expoziții retrospective. Margareta Pâslaru este o figură emblematică a lumii artistice românești, cântăreață, compozitoare, actriță și realizatoare TV și radio.
Expoziția intitulată „Longevitate creatoare” va fi deschisă începând cu data de 26 februarie 2021, ora 10.00, la Palatul Suțu (Bd. I.C. Brătianu nr. 2) și își propune să pună în valoare cariera de excepție a Margaretei Pâslaru, un artist complet și complex.
Publicul va putea vedea afișe, premii, discuri, medalii, lucrări de pictură, două busturi (unul realizat de marele sculptor Cornel Medrea, ce o suprinde pe artistă în tinerețe, iar un altul realizat de bunicul Margaretei, renumitul sculptor Ion Dimitriu-Bârlad, care a studiat la Academia Julian de la Paris), până la propriile creații vestimentare, purtate de artistă în timpul concertelor cât și în aparițiile televizate. Toate aceste obiecte au fost donate de artistă către Muzeul Municipiului București.
Proiectul continuă seria de evenimente dedicate bogatei activități a Margaretei Pâslaru, ultimul având loc în anul 2015, an în care MMB a organizat expoziția „Margareta Pâslaru – Lasă-mi, toamnă, pomii verzi/ Uite, ochii mei ţi-i dau”.
Margareta Pâslaru și-a făcut debutul pe scena unei case de cultură din București în 1958 și debutul radiofonic în 1959 cu piesa „Chemarea Mării”, compusă de George Grigoriu special pentru timbrul vocal al artistei, iar în anul 1960 a debutat la Televiziunea Română.
Ulterior, piesa „Chemarea Mării” a bătut toate recordurile de vânzare Electrecord în 1961. De-a lungul anilor, 65 de compozitori și-au încredințat creațiile artistei. Margareta Pâslaru și-a creat un repertoriu divers, ce i-a permis să își extindă paleta interpretativă, la care s-au adăugat și șlagăre internaționale.
Mult iubita cântăreață a evoluat ca actriță de teatru și film, a abordat muzica populară la îndemnul Mariei Tănase, a compus muzică și text. Cariera artistei continuă și în prezent, despre aceasta compozitorul și orchestratorul Andrei Kerestely spunând în anul 2017: „Avem de-a face cu un artist foarte efervescent. Compune în continuare și este foarte, foarte activă”.
Despre Margareta Pâslaru s-a scris și s-a vorbit foarte mult, însă demne de apreciat sunt cuvintele academicianului Mihnea Gheorghiu, preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual a Academiei Române şi preşedinte al Uniunii Cineaştilor din România: “(…) În era noastră, ne-am bucurat de harul polivalent al multor artişti, încă din vremuri memorabile. O asemenea artistă este actriţa Margareta Pâslaru, al cărei glas inegalabil a răsunat armonios şi în teatru, şi în film. Încă de la debutul său, recunoscută de marii noştri regizori, a ocupat scena şi ecranul cu egală distincţie şi emoţie. În amintirea mea cinematografică, Margareta Pâslaru s-a afirmat generos, plătind de câteva ori preţul talentului şi al frumuseţii. Jocul şi cântecul său se regăsesc în acest amestec inedit de candoare şi senzualitate (…)”.
La fel de impresionant este gândul pe care îl adresa regizorul Liviu Ciulei, cel care a invitat-o pe tânăra artistă în 1962 să-și facă debutul actoricesc în piesa Opera de trei parale: „A început să joace şi „iepuraşul” a dispărut şi s-a născut o actriţă: Margareta Pâslaru. Şi, sigur, glasul Margaretei şi inteligenţa ei muzicală au dus la împlinirea totală a rolului. (…) Polly devenea mai prezentă, mai conturată şi la premieră Margareta a cunoscut victoria! Debutul ei a însemnat totodată şi consacrarea unui talent autentic.(…)” [extras din volumul „Eu şi timpul. Viaţă, vocaţie, viziune” de Margareta Pâslaru, Editura Curtea Veche, 2012].
„Fiecare exponat are o istorie care oglindește epoca. Varietatea abordată privind genuri muzicale interpretate în stil „pâslăresc”, ritmuri sonore pe disc – de la rumba lentă, vals, foxtrot, tangou, cha-cha, mambo, sirtaki, până la twist, limbo, slow-rock, reggae, blues, shake – se află printre donații. Longevitatea creatoare include pasiune, inspirație, vocație, cizelarea lucrului, izbândă și suferință. Crescând într-o familie de artiști, am donat și lucrări în ulei datând din 1886 până în 1948. Cât privește recunoașterea faptelor, premiile poartă diamantele trudei, aurul respectului, platina valorii. Vă așteptăm, stimați colecționari! La plecare, veți primi un afiș cu autograf și poate un disc vinil turație 33 sau 45, dacă numiți melodia care vă lipsește din colecție”, a declarat Margareta Pâslaru.
