Eficientizarea transportului public, o provocare pentru administrația Nicușor Dan!

Articol de Mircea Apostolescu, 5 noiembrie 2020, 11:59

Nicușor Dan vrea reconfigurarea rutelor și traseelor STB!

Ieri, în cadrul unui eveniment dedicat conceptului de smart-city, primarul general al Capitalei Nicușor Dan vorbea despre eficientizarea transportului public, prin reconfigurarea traseelor mijloacelor de transport ale STB, care nu au mai fost modificate semnificativ din anii ’80, în conformitate cu realitatea actuală a cererii de transport pe diferite rute și prin prioritizarea mijloacelor de transport în comun față de traficul general.

De unde vin rutele și traseele actuale…

Desigur, primarul Capitalei are dreptate să dorească o reașezare a traseelor STB în conformitate cu actuala cerere de transport.

În anii ’80, existau marile platforme industriale, precum „23 August” , „IMGB” , „Pipera”, dar și mari întreprinderi situate chiar în zona centrală a orașului. Pentru a aduce „oamenii muncii” către aceste mari platforme și fabrici a fost conceput transportul în comun de suprafață, prin ITB-ul de atunci, și chiar metroul.

Care este cererea de transport reală, în prezent…

Unele rute rămân valabile și astăzi. Este vorba despre Magistrala M2 de metrou, IMGB-Pipera.

Sursa foto: Mircea Apostolescu

Chiar dacă ambele platforme au dispărut, Pipera s-a transformat într-o zonă cu o mare densitate de office-uri, iar stațiile dinspre celălalt capăt al magistralei sunt foarte utile pentru că orașul s-a extins cu noi cartiere rezidențiale și, în plus, asigură legătură cu Popești – Leordeni, de unde mulți oameni fac zilnic naveta spre București.

Drept dovadă că M2 și-a păstrat utilitatea este faptul că a fost necesară extinderea ei, prin eforturile Primăriei Sectorului 4 și personal ale edilului Daniel Băluță, cu încă o stație, până la Șoseaua de Centură, pentru a prelua mai ușor afluxul de călători dinspre Popești-Leordeni.

Alte magistrale și stații au mai scăzut în importanță, odată cu dispariția unor mari întreprinderi ca „23 August” sau ”Timpuri Noi” . Este cazul M1 și al stației „Timpuri Noi”.

Marea platformă industrială „23 August” și fabrica „Timpuri Noi” au dispărut și, odată cu ele și fluxul de mii de muncitori care intrau și ieșeau din schimburi.

Zona Timpuri Noi a căpătat noi funcțiuni, de campus universitar și de business, dar este clar că numărul de călători nu mai este cel din anii ’80.

La fel stau lucrurile și cu transportul de suprafață, ale cărui rute și trasee ar trebui regândite, cum spunea și Nicușor Dan, pentru a asigura cât mai eficient cererea de transport actuală.

Un exemplu este faptul că Piața Constituției este traversată de o singură linie de autobuz. Deci, ca să ajungi de la Parcul Izvor, până la Piața George Coșbuc nu poți decât să aștepți un autobuz al liniei 136, care circulă foarte rar.

Sursa foto: Mircea Apostolescu

Dacă ai văzut un 136 plecând, nu are rost să mai aștepți în stația de la Izvor. Mai bine o iei pe jos, fiindcă următorul autobuz va veni peste 20-25 de minute sau chiar peste o jumătate de oră. Deci, ajungi pe jos și măcar nu îngheți în ploaie sau nu te bate soarele în cap stând pe loc.

În anii ’80, traversarea prin piața din fața „Casei Poporului”, cum se numea pe atunci actualul „Palat al Parlamentului” nu era nici necesară, nici dorită.

„Centrul Civic”, în special în zona „Casei Poporului” era gândit ca un fel de fortăreață, unde să fie adunate toate instituțiile importante ale Statului și ale Partidului Comunist Român, unde să lucreze și să locuiască, chiar, toți funcționarii mai importanți din aparatul central de stat și cadrele superioare ale PCR. Această zonă trebuia să fie mai puțin circulată, pentru a putea fi mai bine controlată și, la nevoie, apărată.

Acum, însă, în Piața Constituției se află foarte multe instituții ale statului, unde lucrează zilnic foarte mulți oameni, iar partea dintre Bulevardul Libertății și până la Piața Arsenalului a Căii 13 Septembrie a devenit un important hub academic.

Aici se află „Casa Academiei”, fosta „Casă a Cercetării”, din vremea Elenei Ceaușescu. La „Casa Academiei”, sunt grupate foarte multe dintre institutele de cercetare ale Academiei Române. Însă, cercetătorii sunt siliți să parcurgă, zilnic, pe jos distanțe mari, pentru a avea acces la mijloacele de transport public.

Transportul public din Ilfov nu trebuie să dubleze traseele STB!

Pe de altă parte, dacă tot vorbim despre eficientizarea transportului public, această operațiune ar trebui să însemne și coordonarea cu județul Ilfov.

Sursa foto: Mircea Apostolescu

Nu are rost ca autobuzele și microbuzele din Ilfov, pe care scrie „Primăria Chiajna” sau „Primăria Voluntari”, spre exemplu, să dubleze în multe locuri traseele STB, ajungând până la Bucur Obor, până la Piața „Gemenii”, până la Piața „Chibrit” sau chiar până la Romană și sporind aglomerația din oraș.

Aceste mijloace de transport în comun din Ilfov ar trebui să se oprească exact la capătul primei linii de transport urban – la Străulești, spre exemplu, unde există un nod intermodal de transport ultramodern, dar pustiu – navetiștii din Ilfov urmând să-și continue călătoria cu mijloacele de transport ale STB sau cu metroul.

Desigur este treaba Primăriei Capitalei, a Consiliului Județean Ilfov și a unităților administrativ-teritoriale ca, prin intermediul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară de Transport București – Ilfov (TPBI), să găsească modalitățile pentru a crea titluri de călătorie integrate, cu ajutorul căruia călătorii să poată accesa atât transportul în comun pre – orășenesc, cât și pe cel din București.

Înainte de semaforizare inteligentă, ne trebuie benzile unice STB!

În fine, desigur că primarul general Nicușor Dan are dreptate să vorbească despre prioritizarea transportului public, cu ajutorul unui sistem inteligent de management al traficului.

Oricum, toate mijloacele de transport nou achiziționate – cele 400 de autobuze Euro 6, cele 130 de autobuze hibrid, dispun de dispozitive GPS, care permit localizarea lor, astfel încât semafoarele inteligente să le poată da întâietate.

Sursa foto: Mircea Apostolescu

Numai că, la ora actuală, mijloacele de transport în comun, cu excepția tramvaielor ale căror căi de rulare au fost puse în zonă proprie – 41, 21, 1, 10, stau minute în șir blocate în traficul general, adică în coloanele nesfârșite de mașini.

Deci, un pas obligatoriu pentru prioritizarea transportului în comun față de cel individual ar fi separarea autobuzelor, troleibuzelor și tramvaielor de traficul general, adică crearea benzilor dedicate pentru transportul public, în tot orașul!

Fără benzile unice STB, semafoarele inteligente nu vor avea ce să facă pentru mijloacele de transport în comun, iar transportul public nu va putea căpăta predictibilitate care l-ar face atractiv pentru mult mai mulți bucureșteni.