Cișmigiu, reabilitare și restaurare sau defrișări … ?!
Articol de Mircea Apostolescu, 2 august 2019, 11:53
Un proiect cu scandal …
În ședința de miercuri a Consiliului General al Municipiului București (CGMB) a fost adoptat, la inițiativa primarului general Gabriela Firea, un proiect de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru reabilitarea și restaurarea Parcului Cișmigiu, aflat chiar vis-a-vis de Primăria Capitalei.
Proiectul a stârnit controverse, opoziția din CGMB susținând că, potrivit unei planșe din proiect, ar urma să fie defrișați circa 200 de arbori din Cișmigiu și cere retragerea proiectului de către inițiator.
Declarații șocante ale directorului Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement în fața consilierilor municipali
Chiar directorul Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement (ALPAB), Marius Albișor, vorbind în fața consilierilor municipali a recunoscut că există, în proiect, o planșă care se referă la defrișarea unor arbori, dar că ar fi vorba despre cei bolnavi sau uscați și despre cei „care nu au ce căuta într-o grădină istorică”.
O vie emoție a trezit și declarația lui Albișor privind densitatea prea mare de copaci din Cișmigiu, care nu ar permite creșterea ierbii.
Explicații și precizări ale celor care promovează proiectul
În urma dezbaterilor furtunoase și acuzațiilor apărute pe acest subiect, directorul ALPAB și cel al Companiei Municipale Dezvoltare Durabilă, Marius Albișor și, respectiv, Petre Ene, precum și șeful de proiect, arhitecta Anca Damaschin au simțit nevoia să iasă la rampă pentru a clarifica lucrurile.
Compania Municipală Dezvoltare Durabilă a făcut proiectul
Șeful de la Dezvoltare Durabilă, compania municipală care a eleborat studiul de fezabilitate din care au rezultat indicatorii tehnico-economici adoptați de către CGMB miercuri, spune că acești indicatori reprezintă doar o fază incipientă a proiectului de reabilitare și restaurare a Parcului Cișmigiu.
În această etapă, s-a stabilit, practic, doar costul maxim la care poate ajunge proiectul.
În urma adoptării indicatorilor de către CGMB, se va trece la alcătuirea proiectului tehnic. În cadrul acestuia va fi cartat fiecare copac în parte și specialiștii vor stabili ce arbori trebuie defrișați, ținând cont de starea lor biologică și de valoarea lor pentru Grădina istorică Cișmigiu.
Acest proiect tehnic va fi pus în dezbatere publică și va trebui adoptat și el de către CGMB, a explicat Petre Ene.
Șeful de la ALPAB zice că nu se vor defrișa decât copacii bolnavi și cei ne-istorici
La rândul său, șeful de la ALPAB, Marius Albișor, a declarat că, prin acest proiect, se dorește ca Cișmigiul să își recapete aspectul de „grădină publică monument istoric”.
El a dat asigurări că nu vor fi tăiați decât arborii bolnavi și cei crescuți spontan, oțetari plopi, corcoduși, care ar strica aspectul istoric al parcului.
O altă intervenție majoră va fi cea menită să pună în valoare axul central al Cișmigiului. Astfel, pe peluza centrală, va reapărea aleea pavată cu pietriș presat, așa cum a fost ea în proiectul inițial al parcului, spune Albișor.
Arhitecta Anca Damaschin spune că parcul a fost amenajat, cu un secol și jumătate în urmă, după modelul grădinilor englezești. De aceea, peluza centrală era străbătută de o alee pavată cu pietriș, care era loc de promenadă și de socializare pentru protipendada bucureșteană, pentru acele doamne cu umbreluțe de soare, pe care le putem vedea în fotografiile de epocă.
Șeful de la ALPAB merge mai departe și spune că asfaltul deteriorat de pe aleile parcului ar urma să fie înlocuit cu pavaj din pietriș presat, așa cum era cu 150 de ani în urmă. Cât privește spațiile comerciale din parc, Albișor spune că numărul lor ar urma să se reducă de la 24 la 14. Mai mult, spațiile comerciale vor fi scoase din zona Foișorului de Fanfară și vor fi reamplasate, în interiorul parcului, astfel încât să nu încurce fluxurile pietonale.
Și toaletele ecologice ar urma să dispară din Cișmigiul reabilitat și restaurat. Vor fi reparate și modernizate cele două toalete publice aflate din timpuri istorice la marginile parcului dinspre Bulevardul Schitu Măgureanu și strada Ion Brezoianu, iar WC-urile din plastic, cu aspectul lor neistoric și cu duhoarea de pe timpul verii, vor fi eliminate din parc, a explicat șeful suprem de la ALPAB.
Arhitecta Anca Damaschin: este un proiect de reabilitare și restaurare pentru readucerea parcului în condiții cât mai apropiate de aspectul său istoric…
Șefa de proiect în ceea ce privește reabilitarea și restaurarea Parcului Cișmigiu, arhitecta Anca Damaschin, dă și ea asigurări că nu este vorba despre defrișări și distrugerea parcului.
Este un proiect într-o fază incipientă, în care se fac doar evaluări pentru restaurarea Parcului Cișmigiu, în condiții cât mai apropiate de ceea ce a fost inițial și în limitele legii, a declarat șefa de proiect pentru București Fm.
Anca Damaschin spune că, în cadrul proiectului, nu va fi vorba, în nici un caz, despre defrișări pentru amplasarea de noi spații comerciale. Prin studii, istorice, dendrologice, s-a urmărit crearea unui concept general de reorganizare a parcului în sensul lui istoric, pentru a putea da o valoare în plus acestui spațiu reprezentativ din inima Bucureștiului.
De asemenea, prin acest proiect de reabilitare și restaurare, se urmărește rezolvarea unor probleme ale parcului, care ar fi parazitat, acum, de spații comerciale de toate felurile și de toate dimensiunile, amplasate oriunde te uiți. Multe dintre spațiile comerciale actuale nu ar avea branșamente corespunzătoare la utilități, susține șefa de proiect Anca Damaschin.
De asemenea, din punctul de vedere al vegetației, ar exista, la ora actuală, foarte mulți copaci care s-ar fi auto-prăbușit din cauza vârstei sau a bolilor, mai spune ea.
Un alt exemplu de proastă utilizare a spațiului ar fi locul de joacă pentru copii din centrul Cișmigiului, din zona Foișorului de Fanfară.
Acest spațiu de joacă ar stânjeni circulația pietonală și ar fi amplasat în proximitatea unor potențiale pericole pentru copii, cum ar fi Lacul Cișmigiu.
Locul de joacă va fi reamplasat pe un teren de circa 900 de metri pătrați, situat pe latura dinspre strada Ion Brezoianu a Cișmigiului. Acolo se află și blocurile de locuințe de unde ar putea veni cei mai mulți copii către parc, justifică arhitecta Anca Damaschin.
Ce spun cetățenii din zonă
În ciuda asigurărilor livrate de către șefii de la ALPAB și Dezvoltare Durabilă și de către șefa de proiect, unii dintre locuitorii din zona Parcului Cișmigiu nu păreau a fi deloc mulțumiți de ideea modificărilor ce ar urma să aibă loc.
Unul dintre aceștia a protestat chiar zgomotos, apostrofându-l pe șeful de la ALPAB, Marius Albișor, și cerându-i să renunțe la planurile de intervenție în parc, motivate de intenții mai puțin curate, în opinia domniei sale.
Domnul respectiv i-a atras atenția, în două rânduri, oficialului de la Primăria Capitalei că parcul este al cetățenilor, nu al șefului de la ALPAB!
