Viața fericită și lipsită de griji a locuitorilor ansamblurilor rezidențiale de la marginea Bucureștiului…

Articol de Mircea Apostolescu, 19 iulie 2019, 12:17 / actualizat: 25 iulie 2019, 10:44

Bucureștiul este cea mai mare aglomerare urbană din țară, adunând 9% din populația României. Această cifră reprezintă doar cetățenii cu buletin de București. Capitala produce circa 25% din PIB-ul României.

Dezvoltarea economică atrage către Capitală din ce în ce mai mulți oameni din județele limitrofe dar și din toată țara, și, de aici, și boom-ul imobiliar.

Dar tot dezvoltarea economică creează și probleme aproape insurmontabile pentru oraș și locuitorii săi. Aglomerația, traficul infernal, poluarea și zgomotul, lipsa spațiilor verzi și a celor de recreere sunt unele dintre principalele probleme de care se lovesc zi de zi locuitorii marelui oraș.

Însă, cei care lucrează în București, mulți dintre ei ca angajați ai unor companii multinaționale, câștiga destul de bine. Astfel, nivelul de trai in regiunea București-Ilfov l-a depășit pe cel al unor regiuni precum Madrid, Berlin și Roma, din punctul de vedere al puterii de cumpărare, adică al raportului dintre nivelul salariilor și cel al prețurilor.

Și, datorită acestor venituri, bucureștenii își pot permite să viseze la o casă sau un apartament, într-o zonă liniștită, mai puțin aglomerată, fără traficul nebun din oraș, cu un aer mai curat, cu o viață mai civilizată.

Și, uite așa, sub influența vizitelor în alte mari orașe europene, a apărut, în rândurile bucureștenilor, visul vieții în suburbiile orașului.
Visul vieții în suburbii a fost exploatat din plin de către dezvoltatorii imobiliari și, în anii din urmă, au apărut, la periferia Capitalei sau chiar în localitățile limitrofe adevărate zone, cartiere sau ansambluri rezidențiale. Exemplele merg de la zona rezidențială din Prelungirea Ghencea, până la Cartierul Latin, Metalurgiei Rezidence sau Cartierul Greenfield din Pădurea Băneasa și ar putea continua mult și bine ….

La vie en rose în suburbiile Parisului …

Viața în suburbiile unui alt mare oraș european, Parisul, fratele mai mare al “Micului Paris” înseamnă, într-adevăr, toate facilitățile civilizației, de la canalizare și apă potabilă, până la iluminat și transport public ca în centru, dar mai multă liniște și curățenie, mai puțin trafic, mai puțini turiști etc…

O suburbie pariziană …

Neully-sur-Seine este o suburbie a Parisului aflată nu departe de La Defense, zona cu zgârie nori de birouri, care strânge mii de corporatiști, zilnic, despre care am putea spune că este oarecum echivalentul zonei Pipera.

Neully-sur-Seine înseamnă bulevarde largi asfaltate, transport public că în centru, maximum 15 minute de mers pe jos până la o stație de metrou cu care poți merge oriunde, din La Defense până la Aeroportul Charles de Gaulle, clădiri rezidențiale ce dispun de propriile curți, numeroase spații verzi, o aglomerare de licee, dar și multe grădini, terenuri de sport și zone de recreere publice.

Gilette jeunes și casseur-ii nu ajung niciodată în cartier, deci magazinele nu se închid, nu se baricadează în weekend-uri și de sărbătorile legale, precum 1-er Mai, ca în centrul orașului.

Desigur, viața într-o astfel de suburbie este considerată un lux și costă scump să locuiești în Neully-sur-Seine. Chiria lunară pentru un apartament de două camere este de 1800 de euro și apartamentele se închiriază în urma unor licitații organizate de către proprietari, proceduri în care contează nu doar prețul oferit ci și recomandările cu care viitorul chiriaș vine.

Viața în suburbiile “Micului Paris” …

Spre deosebire de viața în suburbiile ‘fratelui său mai mare”, viața în suburbiile Bucureștiului nu pare să fie așa cum o visau cei care și-au cumpărat case sau apartamente în zonele sau ansamblurile rezidențiale respective.
Chiar si in cele promovate drept “cartiere rezidențiale de lux”, locuitorii se plâng că accesul este foarte dificil,amai ales in cazul ambulanțelor.

În plus, rețelele edilitare sunt de proastă calitate sau lipsesc cu desăvârșire. Penele foarte dese de curent, canalizările care refulează și nămolul care pune stăpânire pe drumurile din interiorul acestor cartiere se numără și ele printre cele mai mari probleme ale rezidenților.

Lipsesc, de asemenea, școlile și grădinițele, spun unii dintre locuitori. Iar marea majoritate a celor care aleg aceste ansambluri rezidențiale sunt familii tinere, cu copii mici.

Și nici măcar liniștea mult-visată nu este chiar așa cum și-o imaginau oamenii …

Prețurile locuințelor nu sunt mai mici față de cele din oraș, spun cei care locuiesc în suburbii. Unii dintre ei și-ar dori să se mute înapoi în oraș, dar nu își mai permit.

De exemplu, artierul Greenfield a fost construit fără căi de acces îndestulătoare pentru cei 5000 de locuitori ai săi. Aceștia pot ajunge în Pădurea Băneasa cu mașinile personale sau cu un autobuz pus la dispoziție de către dezvoltator.
Desigur, dezvoltatorul imobiliar spune că sunt suficiente căi de acces în cartier, făcând referire la Aleea Teișani și la Vadul Moldovei, care ar fi drum public din 1972 și care este în curs de amenajare de către Primăria Sectorului 1 și va fi finalizat în curând.
Însă, povestea drumului cunoscut drept “Vadul Moldovei” este mult mai complicată.
La finele anului 2016, ONG-urile de mediu obțineau o sentință definitivă a Curții de Apel București, în dosarul 24446/3/2015, prin care se statua că drumul este forestier, deci închis circulației publice. Prin urmare, Ordinul de Ministru, privind Amenajamentul Silvic UPII Pădurea Băneasa, prin care este scos drumul din fondul forestier, trece peste o hotărâre definitivă de instanță …
Situația a devenit explozivă, în februarie 2017, când, sub presiunea hotărârii definitive a CAB, Primăria Capitalei a închis Vadul Moldovei.
La vremea respectivă, reprezentantul de atunci al dezvoltatorului, Bartosz Puszdrovschi, promitea, într-un interviu la București Fm, deschiderea, prin investiție proprie, a încă două noi căi de acces în cartier, la care deja se lucra, nefiind vorba despre Vadul Moldovei.
Cartierul Greenfield este legat, de la finele lui aprilie, anul acesta, adică de nici trei luni, la rețeaua de canalizare, până atunci funcționând cu o stație de epurare proprie.

Desigur, deschiderea unui drum public prin inima Pădurii Băneasa, nu va duce la dispariția ultimei fărâme a Codrului Vlăsiei, ne asigura dezvoltatorul!

Ce spun dezvoltatorii…

Reprezentantul PR Greenfield

Greenfield Residence se adresează segmentului mediu, oferind un stil de viață superior altor zone ale capitalei, prin prisma localizării în proximitatea Pădurii Băneasa și a stilului de viață aferent.

Referitor la căile de acces, în prezent există 2 opțiuni: Aleea Teișani și Vadul Moldovei, a cărei amenajare va fi finalizată în scurt timp, confirmându-i-se statutul de drum public, avut încă din 1972, când a fost scos definitiv din fondul forestier. Pentru realizarea acestui proiect, Impact Developer & Contractor a oferit în compensare un teren de aproximativ 1 milion de Euro

Pentru construcția cartierului Greenfield nu a fost tăiat nici un copac, hărțile din 1939 făcând dovada acestui fapt. Din contră, comunitatea Greenfield a plantat până în acest moment peste 3500 de copaci în Pădurea Băneasa, cu sprijinul și sub atenta supraveghere a Romsilva.

Greenfield Residence este racordat la rețeaua de canalizare încă de la sfârșitul lunii aprilie 2019, până la această dată funcționând cu o stație de epurare proprie, cu o autorizație valabilă până în anul 2023.

Gabriel Voicu, reprezentantul Cosmopolitan Residence spune că cei 7000 de locuitori ai cartierului construit beneficiază de parcuri și spații verzi, piscine, plajă, locuri de joacă pentru copii și terenuri de sport.
Este vorba despre o dezvoltare urbană integrată, cu respectarea unui anumit regim de înălțime, a distanțelor dintre construcții și a proporției de spații verzi.
Există două grădinițe și o școală private și se va deschide o școală de stat, spune Voicu.
El mai spune și că dezvoltatorul a construit 12 km de șosele în interiorul cartierului. De asemenea, dezvoltatorul a racordat cartierul la rețeaua de gaze, electricitate și la cea de canalizare.

Ce spune arhitectul șef al Capitalei …

Ștefan Dumitrașcu, arhitectul șef al Capitalei, spune că, în cazul Bucureștiului, ar fi vorba despre “o dezvoltare naturală”. Însă administrația locală, atât Primăria Capitalei, cât și administrația din Județul Ilfov, ar trebui să controleze această dezvoltare “destul de repede și destul de ferm”.
Construirea de facilități, drumuri, rețele edilitare, la periferia orașului este o sarcină foarte costisitoare la care Municipalitatea bucureșteană nu poate face față. De aceea trebuie găsită o soluție integrată, astfel încât această “expansiune satelitară a Bucureștiului” să fie coordonată, pe viitor, este de părere arhitectul șef al Capitalei.
Această coordonare ar trebui să aibă în vedere infrastructura rutieră, rețelele edilitare, școlile, spitalele, facilități pentru sport și loisir, parcuri. Toate acestea ar trebui să fie prezente în noile cartiere, pentru ca locuitorii acestora să nu se bazeze în exclusivitate pe facilitățile din interiorul Bucureștiului, crede Ștefan Dumitrașcu.

Forma initiala a acestui articol a fost editata in urma observatiilor primite de la reprezentantul PR Greenfield.

Vom reveni pentru ascultatorii Bucuresti FM cu mai multe detalii despre situatia cartierelor imobiliare de la marginea Capitalei!