Să nu îi uităm pe cei 120 de bucureșteni….

Articol de cristina.toma, 22 ianuarie 2018, 10:23

Anul acesta se împlinesc 77 de ani de la de la Pogromul Legionar din 21-23 ianuarie 1941.
Acesta a reprezentat o serie de crime împotriva evreilor, care au avut loc în timpul Rebeliunii Legionare din ianuarie 1941.

Raportul Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România afirmă că pogromul „nu a fost un eveniment izolat, rupt de atmosfera opresivă și de persecuțiile tipice din statul național-legionar, ci punctul culminant al evoluțiilor evenimentelor”.

În zilele 21-23 ianuarie 1941, la București, a izbucnit o revoltă legionară, condusă de Horia Sima, împotriva „Conducătorului”, generalul Ion Antonescu. În același timp cu rebeliunea, legionarii au inițiat și condus cel mai mare și mai violent pogrom împotriva evreilor din istoria Munteniei. Au fost atacate cartierele evreiești, magazine, ateliere, case și sinagogi. Propaganda legionară relata cititorilor că evreii s-ar fi revoltat și că armata ar fi primit ordine de la „jidoviți”. Printre cei care i-au atacat pe evrei, împreună cu legionarii, au fost jandarmi legionari, personalul perfecturii de poliție din București, organizațiile de muncitori legionari și organizația studentească legionară.

Au fost devastate sinagogi precum Templul Coral, Beith Midras, Sinagoga Malbim, Sinagoga Mare, Templul ”Unirea Sfantă”, Templul Mic ”Cahal Cicu”. A fost total distrus Templul Spaniol „Cahal Grande”, socotită una dintre cele mai frumoase sinagogi din Europa.

Urma ca toate sinagogiile să fie incendiate și distruse în totalitate dar la Templul Coral incendiatorii nu au avut destulă benzină iar la Sinagoga Mare lucra o servitoare creștină, Lucreția Canjia, care s-a rugat în lacrimi de vandali să nu dea foc, le-a amintit că nu așa se poartă creștinii credincioși și până la urmă ei au renunțat la incendiere.

La Sinagoga Mică-Cahal Cico, vecinii s-au temut că focul s-ar fi putut extinde asupra caselor lor. Sinagoaă Cizmarilor a fost, de asemenea, capturată de legionari și transformată în centru de tortură.

În decursul rebeliunii legionarii au arestat câteva mii de bucureșteni doar pentru vina de a fi de evrei, iar aceștia au fost ridicați din casele lor, din sinagogii, de la instituțiile evreiești și de pe stradă. Evreii arestați, bărbati și femei, între 15 și 85 de ani, au fost adunați la centre în care au fost anchetați, maltratați și torturați de legionari cu scopul de a le confisca banii, bijuteriile și restul proprietătilor.

Au fost organizate centre de tortură la Prefectură Poliției Capitalei, la sediul legionar din Calea Călărași 137, la Comisariatul XV de Poliție din strada Matei Basarab, la sediul Uniunii Comunităților Evreiești din strada Dr Burghele, la Siangoga ”Malbim” din strada Bravilor nr 4, la Moara StrăuleȘti de la Bucureștii Noi, la Primăria Comunei Jilava, la Sediul Central Legionar, din strada Roma, la Sediul Legionar, din strada Cercului nr. 1, la Comisariatul XII de Poliție, din Calea Moșilor.

90 de evrei, dintre cei torturați în centrele legionare de tortură, au fost incărcati în camioane, duși în pădurea Jilava, dezbrăcați și împușcați în cap. A doua zi, unii legionari s-au întors la fața locului pentru a aduna imbrăcămintea celor uciși și lucrările dentare de aur..

Printre evreii asasinați în pădurea Jilava au fost farmacistul Alexandru Solomon, vicepreședinte al comunității evreiești din București, Ioshua Cuperstic, cantorul Templului Coral din București și Iacov și Iosef, fii rabinului Zvi Gutman. Rabinul Zvi Gutman a fost împușcat de două ori, dar a supraviețuit.

O ceată de legionari a luat 15 evrei de la centrul de tortură de la Prefectua poliției Capitalei, i-au dus la abatorul Capitalei și i-au împușcat în ceafă. Câteva trupuri de evrei au fost introduse în clădirea abatorului și atârnate de cârligele folosite pentru vite.

S-au numărat 120 de cadavre de evrei și încă 5 evrei au fost dați dispăruți dar se presupune că și ei au murit. Printre cei uciși atunci s-a aflat și foarte tânărul tehnician radio Marcel Gerwitz care avea doar 17 ani. Au fost devastate grav 1274 prăvălii, ateliere și apartamente evreiești în București. După ce a înfrânt rebeliunea, armata a adunat 200 de camioane cu toate obiectele jefuite de legionari de la evrei, în afară de bani și bijuterii. Federația Comunitătilor Evreiești din România a evaluat pagubele la suma de 383 milioane lei.

În memoria victimelor de atunci dar și pentru că astfel de lucruri să nu se mai repede niciodată –indiferent cine ar putea fi victimele și cine ar putea fi călăi- Federația Comunităților din România, Institutul pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel, Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România și Primăria Comunei Jilava au dezvelit astăzi o placă comemorativă în memoria celor 90 de evrei care au fost uciși în pădurea de la Jilava.

Au rostit alocuțiuni cu această ocazie Președintele Federației Comunităților Evreiești din România, dr Aurel Vainer, Elefterie Ilie Petre, primarul Comunei Jilava, Alexandru Florian, directorul Institutului pentru Studiul Holocaustului în România Elie Wiesel și Adrian Cioflancă, directorul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România. De asemenea, s-a desfășurat o ceremonie religioasă de aducere aminte pentru cele 90 de victime oficiată de Prim Rabinul Raphael Shaeffer și cantorul Emanuel Pusztai. Au participat membrii ai Comunității Evreiești din București dintre care unii chiar supraviețuitori ai acelor evenimente tragice, locuitori ai Comunei Jialva, reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat la București.

Apoi, la școala nr 1 din Jilava a avut loc simpozionul ”Violența antio-semită în timpul Pogromului din ianuarie 1941. Masacrul de la Jilava și Pogromul de la București”, moderat de dr Aurel Vainer.

Istoricii prezenți au evocat faptele petrecute atunci, identitatea celor 120 de bucureșteni care și-au pierdut viața atunci, cum au fost posibile niște fapte de o așa cruzime și cum a fost descoperit locul din pădurea Jilava unde au fost ucise cele 90 de victime. S-a vorbit, de asemenea, și despre cei care atunci, în pofida pericolelor au salvat evrei fie că le erau vecini, colegi, cunoscuți sau chiar oameni de pe stradă pe care i-au văzut că sunt în pericol. Expunerile au fost însoțite de prezentare video ceea ce a dat o perspectivă și mai clară asupra celor petrecute atunci.

Anca Tudorancea, cercetător la centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor din România a prezentat expoziția alcătuită din fotografii și documente ale evenimentelor de atunci.

Luni, ceremoniile de comemorare a victimelor Pogromului Legionar de la București din 21-23 ianuarie 1941 vor continua cu o ceremonie de aducere aminte la monumentul din Piața Alexandru Șafran, aflată în apropierea Sinagogii Mari, din Strada Vasile Adamache.