Dăm democrația jos din pom?
Articol de razvanursuleanu, 25 aprilie 2017, 08:30
“Ia să vedeți voi cum de mâine dau eu democrația jos din pom!”, ne spunea un fost șef în urmă cu foarte mulți ani. Omul avea de fapt un suflet bun și niciodată nu și-a dus amenințarea la bun sfârșit. Păcat. Că tare aș fi fost curios care este modul concret în care se desfășoară lucrurile, pentru că nu reușesc nici acum, după atâția ani de frământări, să găsesc logica acestei expresii.
Cum vine asta, să dai democrația jos din pom? Acolo este habitatul natural al democrației, acolo locuiește ea, în copaci? Stă frumușel pe crăcile cocotierilor, alături de babuini și de macaci și venim noi din când în când să o dăm jos de acolo?
Sau poate copacul este doar un loc în care se refugiază vremelnic democrația atunci când la nivelul solului este stăpână dictatura, iar noi o dăm jos cu bumerangul ca să ne facă ordine în societate?
Pentru mine, această amenințare cu scoborârea democrației din arbori este absolut halucinantă. Nu înțeleg nimic. Cum poți să ameninți pe cineva cu aducerea democrației? Păi asta nu e amenințare, e binefacere! Poți să ameninți cu bătaia, cu dictatura, cu haosul, cu anarhia, cu mitraliera și cu atâtea alte lucruri minunate, dar nu cred că democrația își poate găsi locul în această listă. Dacă toată lumea și-ar duce la bun sfârșit amenințarea cu democrația, probabil că am trăi cu toții într-o lume ideală!
La finalul acestei rubrici, vă rog să-mi permiteți să vă ameninț și eu! De mâine o să dau jos din pom sănătatea, norocul și fericirea și o să le asmut asupra voastră! Vă convine?
