Respectul scriitorilor pentru cititori

Articol de razvanursuleanu, 10 aprilie 2017, 08:30

Prima oară când am văzut, într-un text scris în limba spaniolă, un semn de întrebare inversat, am crezut că poate i s-a făcut rău și a alunecat din rând, sărmanul… Uite cum celelalte litere sunt nepăsătoare și nu-l ajută să se ridice la loc, copăcel.

În limba română nu există litere sau semne de punctuație care nu sunt capabile să se țină pe picioare, acesta fiind în aparență un lucru bun, care denotă că ai noștri sunt ca brazii, inclusiv pe plan lingvistic.

Spaniolii nu folosesc însă acest caracter pentru a da o șansă literelor cu dizabilități. Semnul de întrebare inversat apare la începutul propoziției din respect pentru cititor, acesta fiind atenționat de la bun început că urmează o propoziție interogativă. Presupun că vi s-a întâmplat de multe ori, în timp ce citiți un text cu voce tare, să descoperiți de abia spre finalul unei propoziții că este vorba despre o întrebare sau, mai rău, ați dat pur și simplu peste un semn de întrebare la final.

Avem obiceiul de a împrumuta de-a valma tot felul de lucruri inutile din alte limbi, la “loc de cinste” fiind cuvintele care deja au un corespondent în limba română. Păi nu spunem noi “agreement” în loc de înțelegere? Sau “deal” în loc de afacere? Dacă tot ne dă cosmopolitismul lingvistic afară din dicționare, poate că nu ar fi rău dacă am împrumuta pentru o perioadă și această regulă iberică de scriere, un argument perfect ce demonstrează că încă mai există locuri în lume unde cei care scriu au respect față de cei care citesc.