Sleepless / Noapte albă – soarta jucată la ruletă

Articol de , 27 martie 2017, 22:24

Thrillerul poliţist „Sleepless” este important pentru noi întrucât ceea ce e mai bun din el, imaginea, este semnată de un român: Mihai Mălaimare junior. Filmul este încă o dovadă a permanentei crize de idei în care se află cinematografia americană, pentru că este un remake după cel francez din 2011, „Nuit blanche”, din a cărui echipă de scenarişti doi se regăsesc şi acum. De altfel, titlul cu care rulează această variantă americană la cinematografele de mall este traducerea celui francez: „Noapte albă”.

În „Sleepless” acţiunea se extinde, de la un club de noapte aglomerat cum era în varianta franceză, la întreaga capitală americană a jocurilor de noroc, Las Vegas. Aici, Vincent Downs, un poliţist care se dedică în totalitate carierei, neglijându-şi familia, interpretat binişor de un foarte masiv Jamie Foxx, reuşeşte, împreună cu Sean, partenerul său jucat de Tip „T.I.” Harris, să pună mâna pe un transport de 25 de kilograme de cocaină adresat lui Stanley Rubino, un patron de cazinou unde se vindeau droguri. Acesta, jucat de Dermot Mulroney, îl răpeşte pe Thomas, fiul lui Vincent interpretat de Octavius J. Johnson, în încercarea de a recupera cocaina pe care trebuie să o livreze lui Novak, şeful distribuţiei de droguri jucat de Scoot McNairy.

Vincent se supune ordinelor răpitorului şi aduce imediat cocaina furată, însă planul său de a-şi recupera fiul în siguranţă este dat peste cap de intervenţia lui Jennifer Bryant, ofiţer de afaceri interne bine interpretat de Michelle Monaghan, aflat pe urmele lui împreună cu superiorul ei Doug Dennison în misiunea de a curăța poliţia din Las Vegas de corupţi.

Astfel, viaţa lui Thomas este şi mai mult pusă în pericol, iar dacă Vincent va reuşi sau nu să îl salveze pe fiul său şi cu ajutorul cui, nu vă mai spunem ca să nu vă stricăm unul dintre puţinele lucrurile bune aduse de thrillerul poliţist „Sleepless / Noapte albă”. Şi asta pentru că, din păcate, nu numai că scenariul nu e prea original, dar şi regizorul elveţian Baran bo Odar, deşi se află deja la al treilea său lungmetraj, nu a reuşit să determine actorii din distribuţie să construiască nişte personaje mai complexe.