Ziua Naţională fără Tutun
Articol de Stefania Grigore, 17 noiembrie 2016, 12:13
Ziua Naţională fără Tutun este marcată, în fiecare an, în a treia joi din luna noiembrie, printr-o iniţiativă menită a atrage atenţia asupra impactului pe care îl are fumatul asupra sănătăţii oamenilor.
Agenţia Naţională Antidrog (ANA), prin intermediul centrelor teritoriale de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, foloseşte acest prilej pentru a derula activităţi de informare, sensibilizare şi conştientizare în mediul şcolar, familial şi în comunitate, cu privire la riscurile consumului de tutun şi de formare de abilităţi de viaţă sănătoasă.
În calitate de coordonator naţional al politicilor publice în domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri, ANA susţine, prin demersurile sale, organismele internaţionale cu rol similar, motiv pentru care, şi în acest an, se vor implementa, la nivelul naţional, activităţi de sensibilizare şi informare a populaţiei cu privire la efectele asociate fumatului.
În acest an, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pregăteşte adoptarea ambalării neutre (sau a pachetelor standardizate), o măsură ce restricţionează utilizarea ambalajului ca formă de publicitate şi promovare a tutunului, având ca temă ‘Următorul pas FCTC: ambalarea neutră a produselor de tutun‘, sub sloganul: ‘Un singur mesaj pe pachetul standard de tutun: avertismentul de sănătate!’.
Tutunul ambalat neutru se va vinde în pachete standard ca dimensiuni şi numai în două culori, în care singura prezentare grafică va aparţine avertismentelor de sănătate, iar informaţia tutun – specifică – brandul/versiunea/numărul ţigaretelor – va avea culori reglementate şi font diminuat.
Conform rezultatelor studiilor în domeniu, au reieşit următoarele date privind fumatul produselor din tutun:
La nivel global, consumul de tutun ucide anual aproape 6 milioane de oameni, din care 600 de mii sunt nefumători, expuşi fumatului pasiv. Estimarea este că, până în 2030, consumul de tutun va determina direct sau indirect mai mult de 8 milioane de decese în fiecare an, iar mai mult de 80% dintre acestea vor fi înregistrate în ţările slab dezvoltate.
Prevalenţa fumătorilor în România este de 27% (un procent peste media UE).
Pentru jumătate din fumători cu vârsta peste 45 de ani sunt înregistrate decese din cauza diferitelor boli induse sau accelerate de fumat.
Deşi consumul de tutun în rândul adolescenţilor din România s-a înscris pe o linie descendentă începând din 2003, în 2015 este peste mediile europene, pentru toate perioadele de referinţă: consumul de tutun de-a lungul vieţii – 51,7% faţă de 45,6% la nivel european, consumul de tutun în ultimele 30 zile – 30,1% faţă de 21,4% şi consumul de tutun zilnic în ultimele 30 zile – 19,7% faţă de 12,4%. Totodată, se observă valori mai mari ale consumului de tutun în rândul băieţilor, comparativ cu cele înregistrate în rândul fetelor, însă pentru ambele sexe, adolescenţii din România se situează peste valorile medii europene.
Bolile care determină cea mai mare mortalitate în România sunt exact acele boli pentru care fumatul este factor cauzal sau de risc: bolile cardiovasculare, cancerul (în special cel pulmonar, în creştere la sexul feminin) şi bolile respiratorii obstructive cronice (BPOC).
