Ce se mai intampla cu legea darii in plata a locuintelor ipotecate

Articol de , 8 decembrie 2015, 19:02

A trecut mai mult de o saptamana de cand Parlamentul a votat cu mare majoritate Legea darii in plata, prin care cei care au luat credite de la banci cu garantii ipotecare si au ajuns in incapacitate de plata pot scapa complet de datorii numai transferand bancilor imobilele ipotecate.

Aplaudata de public, legea se afla acum pe masa presedintelui Iohannis, care are trei variante: fie o promulga, fie cedeza la presiunile insistente ale bancilor si o retrimite in parlament , sau o contesta la Curtea Constitutionala.

La presedintie in ultimele zile s-au dus si bancherii, dar s-a dus si directorului Fondului Monetar Internaţional pentru Europa, Poul Thomsen, care a facut special o vizita la Bucuresti ca sa pledeze cauza bancherilor.

De ce se opun bancile la aceasta lege

În opinia bancherilor, această lege contravine prevederilor Constituţiei şi dreptului european în vigoare.

Preşedintele Executiv al Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Florin Danescu, a afirmat in primul rand ca in forma actuala a legii nu este clar daca prevederile se aplica celor care nu-si mai pot plati datoriile, sau celor care nu mai vor sa-si plateasca datoriile.

El sustine ca pentru cei care sunt in incapacitate de plata exista deja legea falimentului personal, iar textul  votat de Parlament ii favorizeaza de fapt pe cei care pot plati, dar nu mai vor.

Florin Danescu a respins si acuzatia ca bancile au o parte din vina pentru creditele ipotecare date prea usor in 2007-2008 : “Pentru creditele de valoarea respectiva sunt sigur ca bancile au avut în spate o analiza facuta corect (….) Sa gasesti bancile vinovate de aceasta situatie este nedrept, incorect si lipsit de etica”.

Ce spun cei care sustin legea

In primul rand, este ideea ca bancile au dat atat de multe credite ipotecare din lacomie, si, in plus, dand atat de usor credite au amplificat explozia preturilor de dinainte de 2008. Asa ca este normal sa traga o parte din ponoase.

In al doilea rand, initiatorii legii si cei care o sustin afirma ca este un principiu normal ca si bancile, atunci cand dau un credit ipotecar, sa-si asume riscul de a pierde bani din jocul preturilor de pe piata imobiliara.

Conform legii actuale daca pretul imobilelor ipotecate nu mai acopera creditul, datornicului i se executa silit si alte bunuri, inclusiv veniturile prezente si viitoare. Deci banca nu pierde nimic, este sigura ca isi va recupera toti banii, mai devreme sau mai tarziu

Bancile au amenintat ca vor lua masuri.

Prima masura, asa cum am vazut, a fost chiar vizita expresa a lui Poul Thomsen la Bucuresti ca sa faca presiuni asupra presedintelui Iohannis, si pana cum a avut succes penttru ca Iohannis inca nu a promulgat legea.

Daca va fi promulgata legea Florin Dănescu a spus ca bancherii vor face interventii la Avocatul Poporului.

În plus, ARB a sesizat Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană. Presedintele ARB sustine ca exista posibilitatea sa se ajunga la infringement impotriva Romaniei in acest caz si declara ca Banca Centrala Europeana a solicitat deja o notă de informare cu privire la situatia acestei legi.

Cati romani ar beneficia de legea in forma votata de Parlament

O analiza din Ziarul Financiar arata ca  din cei 300.000 de romani care au credite ipotecare, doar 177.000 au folosit aceste credite ca sa cumpere case sau terenuri, deci nu se justifica afirmatia bancilor ca cei care au luat credite sunt speculatori imobiliari carora nu le-au iesit calculele.

In plus, din cei 300.000 care au luat credite cu garantii ipotecare, fie credite de consum, fie credite pentru locuinte, doar 32.000 au restante la banci.

Asa ca afirmatia bancilor ca promulgarea legii le va ruina este o exagerare, chiar si daca, sa zicem, toti cei 32.000 de datornici ar decide sa-si dea in plata imobilele ipotecate.

Cifrele de 300.0000 respectiv 32.000 sunt confirmate si de Florin Danescu.

Daca totusi legea va intra in vigoare

Bancile au amenintat ca vor scumpi foarte mult creditele.

Florin Danescu: “Apariţia acestei legi, (…..)determina bancile ca, pentru produsele urmatoare, sa inasprească ferm conditiile de creditare”.

Mai mult, presedintele ARB a afirmat ca “pentru un tanar va fi aproape imposibil sa mai ia un credit ipotecar”.

Bancile mai ameninta ca daca nu vor mai da atat de multe credite ipotecare ca pana acum asta va avea impact major in industria constructiilor, in industria materialelor de constructii, in toate celelalte industrii, inclusiv in industria bunurilor de consum de folosinta indelungata.

Ce se va intampla daca bancile nu vor avea castig de cauza in acest conflict

Nu se va intampla nimic extraordinar pentru ca va fi greu pentru banci sa justifice ca din cauza a 32.000 de clienti au ajuns in situatie disperata.

Apoi, este greu pentru ele sa spuna ca nu au partea lor de vina atunci cand au dat foarte usor creditele respective. O banca nu este o instititutie de binefacere, ci isi calculeaza foarte bine castigul din orice afacere. Ca acum calculele nu le-au iesit, este alta problema.

Scumpirea creditelor s-ar produce, probabil, dar nu ar fi foarte mare pentru ca bancile nu mai pot castiga bani asa cum au facut-o pana acum imprumutand statul, pentru ca statul deja se imprumuta la dobanzi foarte mici.

Bancile vor trebui sa dea credite ca sa castige bani.

In fine, argumentul guvernatorului Mugur Isarescu ca bancile nu se pot transforma in agentii imobiliaire “nu tine”: orice banca, oriunde in lume, care decide sa dea credite ipotecare trebuie sa se pregateasca si pentru cazul in care se va trezi cu sute, sau mii de case in brate. Este riscul meseriei.