Democrația originală de București

Articol de Sabina Lapadatescu, 31 iulie 2015, 13:40

După ieșirea din societatea totalitară, bucureștenii au asimilat într-un mod cu totul specific și original valorile preluate din țările de largă respirație democratică cu care ne place să ne comparăm. Caracteristica democrației originale de București, indiferent de domeniul ei de manifestare, o constituie înlăturarea totală a interdicțiilor, fie că este vorba despre reguli de bun-simț, fie că este vorba chiar de reguli de conviețuire socială, consacrate prin legi.

Astfel, există oameni cărora li se pare foarte normal să răstoarne acele “clopote” pentru colectarea selectivă a deșeurilor, să ia PET-urile pentru a le vinde și să lase în urmă pe trotuar tot ceea ce nu le trebuie, adică mizerie.

Altor bucureșteni din anumite zone ale sectorului 5, mai cu seamă din Zăbrăuți, Livezilor, Pucheni, li se pare foarte normal să nu aibă contract pentru ridicarea gunoiului menajer cu o firmă de salubrizare și să arunce gunoiul direct pe stradă, pe terenurile virane dintre blocuri etc. De această “normalitate” mai profită și cetățeni din alte cartiere mai apropiate care, atunci când își renovează apartamentele, spre exemplu, vin să arunce sacii cu deșeuri din construcții tot pe acele terenuri virane, pentru că “oricum e mizerie”.

Chiar pe un bulevard din centrul orașului, Schitu Măgureanu, unei familii de romi i se părea absolut normal să își spele covoarele direct pe trotuar. În amiaza mare, toată familia, cu vecini cu tot, se adunase pe trotuarul de vis-a-vis de Cișmigiu pentru spălatul covoarelor cu furtunul cu apă și detergent. Desigur, zoaiele de apă murdară cu detergent se scurgeau la vale spre terasa unei cafenele. Asta ca să nu mai punem la socoteală faptul că trecătorii erau obligați să sară, ca niște căprioare, peste zoaie și se puteau alege și cu un duș rapid, atunci când copiii puneau mâna pe furtunul cu apă și încercau să se stropească între ei.

Pe un alt bulevard, tot din sectorul 1, Ion Mihalache, tot ieri, când canicula era în toi, un cetățean hotărâse că este atât momentul cât și locul oportun pentru a-și spăla mașina. El scosese furtunul cu apă pe geamul unui apartament de la parter și, înarmat cu un burete, spăla de zor mașina cu detergent. Ca să poți trece, fără să fii udat, trebuia să îi ceri voie politicos domnului respectiv și să îți ceri și scuze, eventual, pentru că l-ai ținut din treabă.

În fine, tot în centru, pe Lascar Catargiu, în fiecare zi lucrătoare, niște bucureșteni posesori de automobile de lux socotesc de cuviință să parcheze, pe trotuar, chiar în ușile clădirilor unde au treabă, nu 50 de metri mai încolo, chiar dacă asta înseamnă că pietonii trebuie literalmente să se strecoare printre automobilele parcate.

La acest capitol am mai putea să-i menționăm și pe cei care se ocupă după-amiaza de parcările Primăriei Capitalei și iau bani de la bucureșteni, atunci când parcarea ar trebui să fie gratuită, ca și pe aceia care “privatizează” câte un colț de stradă sau chiar o stradă cu totul și cer bani pentru parcare, sub amenințarea de a zgâria mașinile sau de a tăia cauciucurile. Acești din urmă “întreprinzători” pot fi întâlniți spre exemplu la intersecția străzilor Popa Tatu și General Berthelot, chiar în față la Circa Financiară, în zona fostului Magazin Eva, la Piața Unirii, pe Splaiul Independenței, în zona Hanul lui Manuc etc.

O zonă cu probleme deosebit de grave este cea a Gării de Nord. În sistemul de canalizare din zonă, trăiesc zeci de oameni ai străzii, care generează o infracționalitate înfloritoare. Ei se ocupă cu cerșitul, cu parcarea ilegală, cu prostituția și cu traficul de droguri, unele chiar de mare risc, precum heroina. Pe acești oameni ai străzii organele statului nu îi deranjează decât pentru a le aduce mâncare caldă și ceai, iarna.

Toate aceste manifestări ale democrației originale de București, care sunt mai supărătoare pentru cetățeni decât multe alte fapte, au în comun și lipsa de reacție a instituțiilor menite să vegheze la ordinea publică. Deși există șase poliții locale de sectoare, plus Poliția Locală a Municipiului București, deși în acest domeniu au atribuții și Poliția Națională și Jandarmeria, intervențiile hotărâte și cu efecte pentru siguranța și confortul oamenilor se lasă așteptate la nesfârșit.

Autor: Mircea Apostolescu