Duel de declaratii dure intre Grecia si restul zonei euro

Articol de , 11 martie 2015, 12:27

Pe masura ce tarile din zona euro adopta un ton mai dur fata de Grecia in problema datoriei externe a acestei tari, politicenii greci lanseaza si ei din ce in ce mai des declaratii inflamante.

Ministrului elen al apararii, Panos Kammenos, a afirmat astazi ca daca Grecia nu va fi ajutata economic, refugiatii ajunsi in Grecia ar putea primi acte din partea guvernului sau.

Astfel, refugiatii ar putea ajunge si la Berlin, avand in vedere ca Germania nu e multumita de planul de reforme al Atenei pentru primirea asistentei financiare internationale.

Panos Kammenos este citat cu aceasta declaratie de agentia de presa DPA.

Conform acestei surse, ministrul ar fi facut amenintarea la o sedinta a partidului sau populist „Grecii independenti”.

Si daca printre acesti refugiati se gasesc si membri ai organizatiei teroriste Statul Islamic, atunci Europa poarta singura vina din cauza atitudinii fata de Grecia in chestiunea datoriilor, a mai spus Kammenos.

Nu este prima data cand o asemenea amenintare isi face loc in discursul public al Executivului elen.

In urma cu o saptamana, viceministrul de interne Giannis Panousos a facut o declaratie asemanatoare. Sindicatul german al politiei a reactionat atunci dur si a cerut ca, in caz de nevoie, Grecia sa fie exclusa din spatiul Schengen.

Seful diplomatiei elene, Nikos Kotzias, a precizat vineri, cu ocazia unei intalniri a ministrilor europeni de externe la Riga, ca tara sa ar putea deveni o poarta de intrare pentru „milioane de refugiati si mii de jihadisti” in cazul in care va trece printr-un colaps economic.

La randul sau, premierul grec Alexis Tsipras a declarat ca Grecia îi cere Germaniei despăgubiri în valoare de 500 de miliarde de euro pentru prejudiciile din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, afirma agenția de presă Unian.

Retorica politicianului grec este destul de tranșantă: Berlinul trebuie să restituie toate valorile furate în cursul celui de-Al Doilea Război Mondial, să plătească compensații pentru infrastructura distrusă și să restituie așa-zisul ‘credit de ocupație’.

Guvernul grec a reacționat astfel la cererea Berlinului ca Atena să-și achite datoriile pe care le-a acumulat în cadrul programului de asistență financiară din partea FMI, Băncii Centrale Europene și Comisiei Europene.

Declaratiile inflamante de la Atena au fost facute in conditiile in care astazi are loc la Bruxelles o noua reuniune a ministrilor de finante din zona Euro pentru a discuta despre propunerile de reforma venite de la Atena.

Ministrul de finante Yannis Varoufakis a trimis documentul  continand aceste reforme inca de vineri.

Reactia de la Comisia Europeana nu s-a lasat asteptata : textul primit de la Atena nu ar fi suficient, el contine numai declaratii generale de intentie.

Aprecierea a fost facuta de vicepresedintele Comisiei, Valdis Dombrovskis, intr-un interviu acordat cotidianului german FAZ.

Pe de alta parte, Grecia este, alaturi de Italia, tara cea mai afectata de imigratia ilegala masiva provenind din Orientul Miljociu, dar si din Turcia.

Si Atena si Roma au cerut in repetate randuri ca povara financiara reprezentata de salvarea si cazarea zecilor de mii de imigranti ilegali care sosesc anual pe Marea Mediterana sa fie impartasita si de alte state UE, dar celelalte guverne comunitare nu s-au grabit deloc sa raspunda la aceste apeluri.