Centura de siguranță în România: reguli, mituri și cât de mult îți poate salva viața

Deși poate face diferența dintre viață și moarte, centura de siguranță este încă ignorată de mulți români, în ciuda riscurilor majore din trafic.

România se află în continuare pe primul loc în Uniunea Europeană la mortalitatea rutieră. Mulți oameni, copii și adulți, își pierd viața în accidente rutiere din cauza nepurtării centurii de siguranță.

În cadrul evenimentului „Siguranță rutieră pentru copii” s-a discutat, alături de specialiști, despre importanța purtării centurii de siguranță și despre numărul de persoane din România care respectă această regulă în anul 2026.

Cum purtăm corect centura?

Colonelul Costin Tătuc a declarat că multe persoane cred că purtarea centurii nu poate salva vieți în cazul unui impact. Acesta a explicat însă că percepțiile negative vin din necunoașterea modului corect de utilizare:

„Trebuie să ne gândim că centura trebuie reglată de pe stâlpul ușii, astfel încât partea lată să treacă întotdeauna peste jumătatea umărului. Centura trebuie ajustată pe corp și nu trebuie să treacă peste obiecte dure aflate în buzunarul de la piept. În momentul unui impact puternic, centura presează aceste obiecte, care pot fi distruse, iar fragmentele pot pătrunde printre coaste, ajungând spre plămân și provocând vătămări grave. În plus, partea de jos a centurii trebuie poziționată peste șolduri și sub cureaua de la pantaloni.”

De asemenea, colonelul a subliniat că România este singura țară din Europa în care purtarea centurii de siguranță este exceptată pentru femeile însărcinate, în timp ce în celelalte state europene aceasta este obligatorie.

„Centura nu trebuie purtată niciodată răsucită, deoarece lățimea ei, de aproximativ 6 centimetri, este concepută special pentru a disipa forța exercitată asupra toracelui”, a mai adăugat Costin Tătuc.

Ce spune legislația din România?

Comisarul de poliție Claudiu Costea afirmă că legislația privind purtarea centurii de siguranță nu a suferit modificări:

„Legislația noastră este una blândă. Nu s-a mai făcut nimic din punct de vedere legislativ. Au rămas aceleași sancțiuni: 4 sau 5 puncte de amendă și 3 puncte de penalizare, raportat la cât de important este acest dispozitiv de retenție, mai ales pentru cei mici.”

Acesta a adăugat că, deși există domenii în care legislația a fost înăsprită, este necesară o revizuire completă pentru a include prevederi suplimentare privind siguranța rutieră.

Proiecte pentru siguranța copiilor în trafic

La eveniment a fost prezentă și Fundația Siguranță Auto Copii, o inițiativă care urmărește creșterea gradului de conștientizare în rândul adulților privind siguranța copiilor în mașini.

„Proiectul nostru a început în aprilie 2019, prin crearea unui site unde am explicat ce este un scaun auto, cum funcționează în caz de accident și care sunt consecințele neutilizării acestuia. Pentru că simpla informare nu este suficientă, în decembrie 2019 am lansat «Caravana Siguranță Auto Copii»”, a declarat Alice Dona, fondatoarea fundației.

În cadrul caravanelor au fost introduse activități pentru părinți, precum simulatorul de impact frontal (care reproduce o viteză de doar 13 km/h) sau ochelari care simulează afectarea capacității de concentrare.

De-a lungul timpului, fundația a dezvoltat mai multe proiecte, inclusiv realizarea a trei filme educative despre siguranța copiilor în trafic, organizarea de cursuri și webinarii lunare pentru părinți și adolescenți, precum și implementarea programului „Siguranța Auto a Copilului tău începe din maternitate” în mai multe orașe din țară.

Care este gradul de protecție în România?

Vestea bună este că gradul de protecție a crescut semnificativ: de la 26% în 2019, la 67,7% în prezent, ajungând la nivelul mediei Uniunii Europene.

Autor: Andy Ciotir