Evreii din România sărbătoresc astăzi Purimul!

Articol de Stefania Grigore, 4 martie 2015, 10:54

Incepand din aceasta seara, 4 martie dupa calendarul gregorian  si  dupa calendarul ebraic, evreii din toata lumea celebreaza sarbatoarea de Purim, poate cea mai vesela sarbatoare a iudaismului. Ea dureaza vreme de doua zile.

Faptele care au dus la „nasterea” acestei sarbatori sunt consemnate in Cartea Estherei din Biblie si s-au petrecut in Imperiul Persan, in secolul al IV-lea IChr, cu o extindere in 127 de tinuturi care faceau parte din acest Imperiu.

Regele Ahashverosh aflat la un ospat cu toti oamenii importanti din imperiul sau ametit de vin a chemat-o pe regina Vashti-vestita pentru frumusetea ei- sa se infatiseze in toata splendoarea ei cu coroana regala pe cap. Regina refuza iar regele o condamna la moarte.

Insa dupa aceasta el trebuie sa isi caute o noua sotie si regina. Porunceste ca sa fie cautate toate fetele frumoase din imperiul sau si trimise la curte. Printe ele se afla si o tanara evreica Hadas din Susa. Unchiul ei Mordechai o sfatuieste inainte de a fi luata la curte sa nu spuna ca este evreica si sa isi ascunda identitatea. Asa ca ea va spune ca se numeste Esther din Susa.
Ajunsa la curte ea va fi aleasa de regele Ahashveros sa ii fie sotie si regina, acesta fiind incantat nu doar de frumusetea ci si de intelepciunea ei.

Insa tot la curtea regelui se afla si Haman, sfetnicul acestuia care ii ura pe evrei si le dorea moartea pentru ca odata Mordechai, unchiul Estherei refuzase sa i se inchine acestuia asemenea unui zeu.
Citind in vechile cronici intr-o seara, regele afla ca Mordechai i-a salvat viata in copilarie si se hotaraste sa il rasplateasca si sa il onoreze, sarcini pe care regele ii porunceste chiar lui Haman sa le duca la indeplinire.
Insa Haman obtine si el cu viclenie semnarea unul decret de condamnare la moarte a tuturor evreilor din imperiu .
Mordechai afla de planul regelui si ii spune Estherei ca poporul ei este in pericol si nici ea nu va scapa de mania lui Haman chiar daca este regina.

Esther este tulburata peste masura si se hotaraste sa mearga la rege, lucru primejdios in acea vreme deoarece nimeni nu putea aparea in fata regelui neinvitat. Insa ea se hotaraste sa faca asta chiar cu pretul vietii. Ii spune lui Mordechai sa le ceara tuturor evreilor sa posteasca trei zile si ea face acelasi lucru. Apoi se infatiseza la rege iar acestea chiar daca nu o chemase a zambit. In cele din urma ea ii spune ca il pofteste pe el si pe Haman la un ospat . In timpul petrecerii cand toti se bucurau ea era trista iar regele a intrebat-o care este cauza. Ea ii spune atunci de planurile lui Haman. Acesta din urma este pedepsit iar evreii sunt salvati de la moarte.

Sarbatoarea de Purim este insotita de obiceiuri specifice: primul este citirea Meggilei Estherei (povestea Estherei) in sinagoga.
Tot cu acesta ocazie oamenii isi fac daruri unii altora, organizeaza carnavaluri, joaca niste mici piese de teatrul sau scenete-denumite si Purimspiel, si care infatiseaza povestea Purimului.
De asemenea se fac si niste prajirturi speciale cu umpluturi diferite de nuci, fructe , „ cacao,, etc. si care se numesc „Palaria lui Haman.”

In Bucurestiul de odinioara, in carteirele evreiesti de pe Dudesti, Vacaresti si Calea Mosilor locuitorii celebrau Purimul indiferent de conditia lor materiala ori sociala.

Ziaristul Brunea Fox descrie atmosfera acestor cartiere in vremea sarbatorii de Purim intr-un articol intitulat „Imaginile Purimului” unde arata ca totul in jur parea un carnaval, totul era transformat, mascat, schimbat:
„O singura data pe an Raionul si Nerva Traian isi permit ca la o chemare misterioasa, sa evadeze din Ghetto. (…) Stiu ca unele saloane ce primesc mascati deschid usa celor cu invitatie … S-a lansat chiar o parola pentru a se concilia restrictiile cu secretul deghizarii. „

Iar daca in casele celor cu o stare materiala mai buna se organizau petreceri si baluri mascate si in cartierele sarace oamenii petreceau.
Scriitorul I. Petlz descrie aceasta atmosfera in romanul sau „Calea Vacaresti” unde cei saraci isi faceau masti de hartie colorata ori carton, copiii se imbracau cu hainele parintilor, parintii se imbracau in haine care nu se potriveau deloc cu meseriile lor, diferit fata de cum ii stia lumea, in pravalii se gaseau masti de vanzare dar si costume fistichii facute din haine vechi.

Si chiar daca majoritatea locuitorilor acestor cartiere erau oameni saraci care se luptau din greu cu viata de fiecare zi facuta din necazuri si munca multa, de Purim incercau sa uite de toate acestea, se costumau si isi faceau mici darurti. Cele mai bucuroase erau gospodinele care isi masurau succesul dupa repeziciunea cu care dispareau prajiturele la care muncisera o zi intreaga.

Si atazi evreii din Bucuresti celebreaza Purimul cu aceiasi bucurie si isi invita la petreceri si prietenii neevrei.
In seara aceasta la Templul Coral de la ora 18.00 va incepe celebrarea acestei sarbatori cu citirea Meghillei Esther iar apoi va urma un program de muzica evreiasca si momente vesele.

Text: Cristina Toma