In fine, s-au linistit apele.

Articol de , 9 decembrie 2014, 18:45

Dupa discutii maraton, guvernul roman si “troika” creditorilor internationali: FMI, Banca Mondiala si Comisia Europeana, au ajuns astazi al pranz la un acord privind deficitul bugetului Romaniei pe anul 2015.Negocierile pareau sortite esecului vinerea trecuta, dupa ce FMI ceruse un deficit de 0,9% din PIB, fata de 1,4% cat fusese convenit initial, iar guvernul refuzase categoric aceasta cerere.

Cum a fost posibil sa se ajunga, pana la urma la un acord?

Pentru ca guvernul a inteles ca este vorba de o confruntare de forta si, pentru prima ora dupa multi ani, noi, ca tara, am vrut si am stiut sa ne jucam cartile pana la capat. Cererea FMI formulata vinerea trecuta era, evident o incercare de a forta mana guvernului, incercare legitima din partea oricarui creditor, care doreste, bineinteles, sa imprumute bani in conditii cat mai bune pentru el.

Tehnic vorbind toata lumea era de parere ca ne-am fi putut lipsi de un asemenea acord, daca nu am fi putut sa ajungem la o intelegere. In plus, datele, confirmate si de Eurostat, privind cresterea economica a Romaniei usor peste estimari i-a “decrispat” pe creditori si a dat un plus de “aplomb” guvernului in discutii.

Ce s-a decis pana la urma?

Spre supararea afisata – dar greu de inteles – a unor jurnalisti, a ramas hotarat ca deficitul bugetar pe care va fi construit proiectul de buget va creste la 1,83%. Sporul de de 0,4 puncte procentuale este special destinat pentru cofinanţarea proiectelor cu fonduri UE. Dealtfel, si Comiterul Regiunilor, care este o institutie a Uninii Europene, a cerut in mod special zilele trecute ca banii cheltuiti de guverne pentru absorbtia fondurilor europene sa nu fie luati in calcul la deficitul bugetar.

In 2015 nu vor creste nici taxele nici impozitele, se va mentine cota unica de 16% si se va reduce taxa pe construcţii speciale de la 1,5 la 1%. In plus, guvernul spune ca a reusit sa obtina acordul FMI pentru scăderea TVA la pachetele all-inclusive din turism, de la 24%, cat este acum, la 9%.

Aceasta din ultima masura nu este decat un gest de normalitate: in toate tarile cu turism dezvoltat operatorii din turism au regim fiscal favorizant.

Cele 0,4 puncte procentuale la deficit destinate absorbtiei fondurilor europene sunt mai mult decat necesare pentru ca 2015 este ultimul an in care Romania mai poate atrage bani din perioada de programare 2007-2013. Or, pana la 30 noiembrie rata de absorbtie era departe de a fi multumitoare: doar  44%, adica aproape 8,6 miliarde de euro. Accelerarea ritmului din ultimii 2 ani nu a fost suficienta ca sa recuperam intarzierea acumulata

Premierul a anuntat ca guvernul va aloca, in total, anul viitor, circa 6,3 miliarde de euro pentru cofinantarea proiectelor europene, din care aproximativ 2 miliarde de euro pentru cele derulate de autoritatile locale

In schimb, la negocieri guvernul nu a reusit sa obtina niciun procent de deficit in plus pentru majorarea cheltuielilor de aparare. Premierul Ponta a sustinut ca discutia se va purta la un nivel mult mai inalt, la Consiliul European de luna aceasta, unde presedintele Traian Basescu ar urma sa ceara permisiunea ca Romania sa adauge la deficit inca 0,3% pentru aparare.

La randul sau, ministrul delegat pentru buget, Darius Valcov, nu a putut sa nu-si afiseze satisfactia personala, declarand ca “in acest moment noi arătăm că toată discuţia de până acum că bugetul nu s-ar închide…că ar exista 15 miliarde gaură…a fost doar pentru a deruta opinia publică”.

Mai mult, Valcov a indraznit sa promita ca dacă după primul trimestru bugetul va avea încasări suplimentare de 2 miliarde lei se va putea analiza reducerea TVA cu 2 puncte procentuale, iar daca vor fi 4 miliarde în plus, se va putea discuta despre o reducere a TVA cu 4 puncte procentuale .

Succesul negocierilor cu creditorii internationali i-au dat curaj si ministrului muncii, Rovana Plumb sa anunte, la randul ei, ca salariul minim pe economie  va creşte începând cu 1 ianuarie  la 975 de lei, iar a doua majorare se va produce începând cu 1 iulie pana la 1.050 de lei. Tot Rovana Plumb a adaugat ca pensiile vor fi majorate cu cinci puncte procentuale, iar pensia minimă va fi majorată la 400 de lei.

Cresterea de salarii dorita de guvern se loveste, insa de protestele vehemente din randul investitorilor care spun  ca noul salariu minim nu poate sa fie suportat de companii din cauza ca nu a fost legat de cresterea productivitatii muncii, care productivitate contina sa fie scazuta. Cel mai dur lovite ar fi IMM-urile, la care costurile cu salariile reprezinta o parte foarte mare din buget, mult mai mare decat la companiile mari.

In plus, Consiliul National al IMM-urilor afirma  ca aceasta crestere de salariu minim ar fi ilegala, pentru ca legea  spune ca ar fi trebuit sa fie precedata de un studiu de impact realizat de Ministerul Muncii, studiu care nu s-a facut. In caz de litigiu in justitie este foarte posibil, deci, ca, in ciuda a ceea ce a anuntat guvernul, salariul minim sa nu creasca de la 1 ianuarie.