BucurestiFM iti recomanda cartea de week-end: „Laur”
Articol de , 22 noiembrie 2014, 10:16
„El a apărut pe lume în satul Rukina, lângă mânăstirea Sfântul Kiril. Asza s-a petrecut la 8 mai 6948 de la Facerea Lumii, anul 1440 de la NastereaMântuitorului nostru Iisus Christos, în ziua pomenirii lui Arsenie cel Mare. Şapte zile după aceea a fost botezat cu numele de Arsenie. În aceste şapte zile mama lui nu a mâncat carne ca să-l pregătească pe nou născut pentru prima împărtăşanie. Patruzeci de zile ea nu s-a dus la biserică şi a aşteptat să i se cureţe carnea. Când carnea s-a curăţat s-a dus la slujba din zorii zilei. Lăsându-se să cadă la pământ în pridvor, a rămas aşa câteva ceasuri şi a implorat pentru pruncul ei un singur lucru: viaţă. Arseni era al treilea prunc al ei. Cei născuţi înaintea lui nu trecuseră de primul an. Arseni a trecut”.
Aşa începe capitolul Cunoaşterea din cartea „Laur” scrisă de Evgheni Vodolazkin şi apărută în traducerea Adrianei Liciu la editura Humanitas.
„Laur” nu este o carte oarecare în peisajul literar si astăzi şi asta nu doar pentru că a fost distinsă cu multe premii literare încă din primul an de apariţie ci, pentru că după părerea unanimă a cititorilor si criticilor, ne aminteşte într-o oarecare măsură de filmul Andrei Rubliov dar şi de romanul lui Umberto Eco, „Numele trandafirului” .
Romanul „Laur” readuce la viaţă o intrigă din secolul al XV-lea. Iar aceasta va străbate timpul şi spaţiul cu un personaj complex care este pe rând vraci, nebun, sfânt, călugăr.
Cu o scriitura de o simplitate rafinată trecând de la real la fantastic, de la cele lumeţti la cel sfinte, cu un spirit liber în religiozitatea lui inteligentă, cu un umor subtil şi o sensibilitate cuceritoare, Evgheni Vodolazkin oferă cititorilor o carte de o mare frumuseţe şi profunzime, pentru a ne spune o poveste pe care chiar el o numeşte „roman neistoric”.
Eu va mai spun doar atât: nu veţi lăsa cartea din mână până când nu veţi întoarce şi ultima pagină.
