Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc joi, 29 mai, Înălţarea Domnului

Articol de , 28 mai 2014, 16:49 / actualizat: 1 iunie 2014, 0:46

Creștinii ortodocşi sărbătoresc joi Înălţarea Domnului, după 40 de zile de la Înviere.

Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc, joi, Înălţarea Domnului la cer, fapt petrecut, potrivit Scripturilor, pe Muntele Măslinilor de lângă Ierusalim, unde Iisus şi-a chemat apostolii pentru o ultimă binecuvântare.

De asemenea, de Înâlțarea Domnului, în toate lăcașurile de cult ortodoxe se fac slujbe de pomenire a eroilor neamului.

Deşi prin Înălţarea Domnului activitatea Sa pământească lua sfârşit, Iisus le-a spus ucenicilor chiar în momentul Înălţării: "Iată, Eu sunt cu voi până la sfârşitul veacurilor".

El s-a înălţat pentru a trimite în lume Duhul Sfânt, aşa cum promisese: "Voi ruga pe Tatăl să vă trimită un alt Mângâitor ca să fie cu voi în veac".

Acest lucru se va întâmpla zece zile mai târziu, de Rusalii sau Cincizecime, când, prin pogorârea Sfântului Duh peste Sfinţii Apostoli, aceştia s-au transformat din oameni timizi şi simpli în misionari îndrăzneţi şi înţelepţi, care au răspândit învăţătura creştină în toată lumea.

De altfel, de Rusalii, românii beneficiază și de două zile libere.

După Înviere, Iisus li s-a arătat de mai multe ori, în diferite locuri, ucenicilor sau oamenilor care L-au cunoscut şi au crezut că El este Mesia.

Prima care L-a văzut a fost Maria Magdalena, pe care însă apostolii nu au crezut-o, până când nu L-au văzut chiar ei.

În prezent, pe locul din care s-a înălţat Iisus la cer, se află o capelă, fiind spaţiu de închinare atât pentru creştini, cât şi pentru musulmani, întrucât Înălţarea lui Hristos la ceruri este recunoscută în Islam, deşi nu este menţionată în Coran.

În lăcaş se păstrează o piatră care are imprimată o urmă de picior despre care se spune că ar aparţine Mântuitorului, potrivit Agerpres.

 Până în anul 312, când s-a botezat Împăratul Constantin cel Mare, creştinii prăznuiau această sărbătoare într-o peşteră de pe Muntele Măslinilor, ferindu-se de cei care îi persecutau.

În jurul anului 390 aici s-a ridicat prima biserică, dărâmată însă în 614 de perşi şi refăcută apoi de eparhul Modest.

În unele locuri, de sărbătoarea Înălţării, numită şi Ispas, se taie mieii şi se însemnează vitele cu vopsea pe blană şi cu crestături pe urechi.

Este ziua în care credincioşii se salută cu ''Hristos s-a înălţat!'' şi răspund ''Adevărat s-a înălţat''.

În Biserica Ortodoxă Română, sărbătoarea Înălţării Domnului (24 mai 2012) este ziua de pomenire a eroilor neamului românesc.

La sărbătoarea împărătească a Înălţării Domnului, în toate catedralele, bisericile şi mănăstirile ortodoxe din ţară şi străinătate sunt pomeniţi eroii, ostaşii şi luptătorii români din toate timpurile şi din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori pentru apărarea patriei şi a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului, libertatea şi demnitatea poporului român, potrivit site-ul Patriarhie Române.

Slujbe de pomenire vor fi oficiate după Sfânta Liturghie şi la cimitirele, troiţele şi monumentele dedicate cinstirii eroilor neamului.

Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 şi 2001, sărbătoarea Înălţării Domnului a fost consacrată ca Zi a Eroilor şi sărbătoare naţională bisericească.

Totodată, Legea 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război a proclamat cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti, sărbătoarea Înălţării Mântuitorului Iisus Hristos – Ziua Eroilor, ca sărbătoare naţională a poporului român.