Situaţie critică a transplanturilor în România: Doar 318 transplanturi efectuate în anul 2023, în timp ce 4550 de pacienţi încă aşteaptă.
Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) dezvăluie criza profundă din sistemul de transplanturi românesc şi scoate în evidenţă un număr îngrijorător de scăzut de transplanturi realizate, comparativ cu necesităţile reale ale pacienţilor, şi cere Ministerului Sănătăţii realizarea de urgenţă a unui plan de măsuri în acest sens.
În anul 2023, România a efectuat doar 318 transplanturi, cifră insuficientă raportată la cererea şi necesităţile de tratament ale pacienţilor. Această statistică plasează România mult în urma altor state europene, chiar şi a celor cu populaţii considerabil mai mici. Spre exemplu, Ungaria, cu o populaţie de aproximativ jumătate din cea a României, a realizat 369 de transplanturi în acelaşi interval de timp. Situaţia este cu atât mai alarmantă când ne raportăm la numărul de pacienţi care aşteaptă transplanturi. Conform datelor oficiale, aproximativ 4.540 de pacienţi sunt înregistraţi pe liste de aşteptare, a căror unica şansa de supravieţuire o reprezintă efectuarea unui transplant. Rata de transplant a României pentru anul 2023 este de 16,7 transplanturi per milion de populaţie (pmp).
Ţări precum Spania, Franţa, Italia sau Suedia au o rată de transplanturi cuprinsă între 70 şi 122 pmp, adică o diferenţă de aproape 10 ori mai mare decât a României, în unele situaţii. FACIAS consideră că această discrepanţă între numărul foarte mare de pacienţi care au nevoie de un transplant vital şi capacitatea de răspuns a sistemului medical românesc subliniază o problemă structurală majoră, care necesită intervenţie urgentă şi coordonată din partea autorităţilor.
FACIAS solicită un plan de măsuri urgente
Fundaţia a adresat Ministerului Sănătăţii o serie de întrebări pentru clarificarea situaţiei actuale şi pentru identificarea măsurilor care ar putea îmbunătăţi performanţa sistemului de transplanturi din România:
Ce măsuri concrete intenţionează Ministerul Sănătăţii să implementeze pentru rezolvarea crizei transplanturilor în România?
Care sunt strategiile dezvoltate pentru reducerea timpilor de aşteptare pentru transplanturi şi optimizarea procesului de prelevare şi transplant?
Există planuri pentru organizarea de campanii de conştientizare şi educare publică pentru încurajarea donării de organe?
Care sunt progresele înregistrate în dezvoltarea infrastructurii necesare donării şi transplantului de organe în ultimii cinci ani?
Cum colaborează Ministerul Sănătăţii cu ONG-uri sau instituţii europene pentru schimb de bune practici şi promovarea donării de organe? Sunt solicitate exemple concrete de astfel de colaborări.
Răspunsurile la aceste întrebări sunt importante pentru a înţelege capacitatea şi direcţia de acţiune a Ministerului în ceea ce priveşte îmbunătăţirea acestui segment critic al asistenţei medicale. FACIAS consideră importantă o abordare proactivă din partea autorităţilor pentru a stopa această criză care afectează vieţile a mii de români, anual.
