Astazi este Ziua Europeana fara Masini! Tu cum mergi azi prin oras?

Articol de , 22 septembrie 2015, 06:59 / actualizat: 22 septembrie 2015, 9:41

22 septembrie este Ziua Europeana fara Masini!

Astazi renuntam la confort in favoarea mediului inconjurator.
Masinile vor fi interzise pentru o zi in peste 20 de orase din Romania.
Aici vor avea voie sa circule doar pietonii, biciclistii, mijloacele de transport in comun si masinile electrice nepoluante.
Acesta nu este un protest impotriva calitatii drumurilor publice, ci o initiativa europeana.
Este vorba despre “Ziua Europeana fara Masini”, cel mai important eveniment din “Saptamana europeana a mobilitatii”.

Un studiu arata ca 3 romani din 10 conduc o masina, indiferent ca e vorba de automobilul personal sau masina de serviciu in vreme in Bucuresti, procentajul este de 25% dintre locuitori.
Un sfert dintre români consideră maşina o necesitate, în timp ce aproape o treime o califică drept comoditate, un mijloc de transport la îndemână cu ajutorul căruia faci economie de timp.
Cercetarea s-a desfăşurat în intervalul august-septembrie pe un eşantion de 1.200 de persoane cu vârste între 18 şi 64 ani, reprezentativ la nivel naţional.
În fiecare an, pe 22 septembrie în 2 mii de oraşe din 40 de ţări se marchează Ziua Fără Maşini, ziua în care şoferii sunt îndemnaţi să-şi lase autoturismele acasă şi să folosească transportul în comun, bicicleta sau mersul pe jos.

In avans si fara a perturba prea mult traficul rutier, bicicliștii bucureșteni au iesit in strada pentru a sarbatori acest moment si pentru a milita pentru un Oraș pentru Oameni…
Sambata, cu mic cu mare au incalecat pe sa si au protestat împotriva modului în care autoritatile locale administrează orașul.
Biciclistii s-au intalni in piata Charles de Gaulles si au plecat intr-un mars lung de 18 Km prin oras, ei solicitand aceleasi lucruri de cativa ani de zile.

Comunitatea biciclistilor a depus la Primaria Capitalei un proiect de mobilitare urbana care ar fi trebuit sa fie dezbatut si pus in aplicare.
Ei acuza municipalitatea ca încurajeaza transportul motorizat în timp ce oraşul ramane cea mai poluată capitala europeană si ca nu se preocupa de eficientizarea transportului public prin asigurarea de benzi dedicate.
De asemenea, acestia invoca lipsa unei viziuni a administraţiei oraşului pentru creşterea calităţii vieţii si vorbesc despre menţinerea în funcţii a persoanelor vinovate de pagubele de milioane de euro provocate de recepţia ilegală a pistelor pentru biciclete.

Fata de 2013, cand era informatie publica faptul ca Bucurestiul are un nivel al poluarii cu pulberi in suspensie de aproape 4 ori mai mare decat maxima admisa in Uniunea Europeana, lucrurile s-au inrautatit.
Anul trecut, Comisia Europeana a inceput procedurile de infrigement impotriva Romaniei din cauza faptului ca cetatenii din 3 orase (Bucuresti, Brasov si Iasi) au fost expusi in mod aproape continuu unor niveluri nesanatoase de factori poluanti inca din 2007.

S-a considerat ca administratia publica locala nu a intreprins actiunile necesare pentru protejarea sanatatii cetatenilor. Se estimeaza ca numarul persoanelor care mor din cauza poluarii din Bucuresti se situeaza intre 6 si 7 mii pe an.
Cu toate acestea, Primaria Municipiului Bucuresti nu a luat masuri pentru a reduce principala sursa a poluarii, anume traficul rutier.

Reprezentantii biciclistilor spun ca de fapt se irosesc sume enorme pentru a aduce si mai mult trafic (si poluare) in oras, cel mai recent exemplu fiind Pasajul Rutier de la Piata Presei Libere, care incurajeaza traficul de tranzit spre centrul orasului.
Potrivit acestora, consecintele unor astfel de masuri au adus Bucurestiului titlul de “Cel mai congestionat oras european” intr-un clasament realizat, pe baza masuratorilor, de catre compania Tom-Tom.

Comunitatea biciclistilor considera ca solutiile pentru rezolvarea problemelor generate de traficul rutier sunt simple: descurajarea traficului motorizat individual si oferirea de alternative viabile de deplasare prin incurajarea transportului alternativ, acestea fiind dealtfel si concluziile echipei de experti romani si straini care au lucrat la Planul de Mobilitate Urbana Durabila Bucuresti-Ilfov.