Bruxelles-ul cere europenior sa primeasca 160.000 de imigranti, in loc de 40.000

Articol de , 9 septembrie 2015, 18:43

Comisia Europeană (CE) cere Romaniei sa primeasca 6.351 de imigranţi dintr-un total de 160.000 sositi în Grecia, Italia si Ungaria, potrivit unei propuneri de repartizare a acestora, publicata astazi pe site-ul Comisiei. Bruxelles-ul a propus ca celor 40.000 de imigranti a caror repartizare a fost decisa in luna mai, tarile comunitare sa mai preia alti 120.000 de refugiati suplimentari.

Ca urmare, România ar urma să primească 4.646 de imigranţi in plus fata de cota de 1702 care fusese repartizata tarii noastre in luna mai.

Cati poate primi Romania

Aticipand anuntul CE si presedintele si premierul au declarat zilele trecute ca nu putem sa primim mai mult de cei 1700 de refugiati repartizati in luna mai, din lipsa de locuri.

Dar acest refuz nu tine cont de mai multe elemente.

In primul rand nu este vorba de refugiati care ar urma sa intre maine in Romania, ci in etape, intr-un interval de 2 ani. Deci nu se pune problema ca, in caz ca am fi de acord, va trebui sa gasim pana saptamana viitoare 6300 de locuri de cazare, ci aceste capacitati de primire trebuie dezvoltate pe timp de doi ani.

In al doilea rand, nu stim cati bani este dispus Bruxelles-ul sa acorde Romaniei ca ajutor pentru asimiliarea refugiatilor. In principiu este vorba de 6000 de euro pe care o va primi fiecare stat pentru fiecare refugiat pe care accepta s ail gazduiasca, dar orice este negociabil.

Daca UE ne da bani destui ca sa reabilitam vechile cazarmi ramase pustii dupa reducerea efectivelor armatei, sau sa reabilitam sutele de blocuri de nefamilisti lasate in paragina din cauza ca uzinele nu mai exista, atunci se putem primi refugiatii.

In al treilea rand, propunerea Comisiei Europene referitoare la cei 4646 de refugiat suplimentari se refera la 604 provenind din Italia, 1.951 din Grecia şi 2.091 din Ungaria.

Comisia Europeana vinde pielea ursului din padure, pentru ca refugiat care a apucat sa intre in UE nu va putea fi fortat sa accepte sa stea intr-o tara sau alta. Daca nu vrea, nimeni nu-l poate obliga, asa cum se vede chiar in aceste zile in Ungaria.

Repartitia pe baza de cote ar functiona daca ar fi facuta chiar din tarile de origine a refugiatior. Atunci li s-ar putea spune: ori acceptati sa stati in Romania, ori nu va primim deloc in UE, iar ei, neavind de ales, ar accepta.

Dar daca au apucat sa puna piciorul in UE situatia este irezolvabila.

Refugiatii nu accepta sa ramana nici macar in Austria.

Agentiile de presa, care citeaza surse oficiale austriece, spun ca circa 29.000 de refugiaţi proveniţi din Orientul Mijlociu au traversat Austria începând de sâmbătă, dintre care 6.000 numai in ultimele 24 de ore, dar dintre toti acestia numai cateva zeci au cerut azil autoritatilor austriece, toti ceilalti continuandu-si calatoria spre Germania,

Potrivit unui purtator de cuvânt al politiei austriece, in urmatoarele zile se asteapta sosirea altor cateva mii de refugiati pe zi, care vor traversa teritoriul austriac pentru a ajunge in Germania.

Acum, refugiaţii pot calatori de la Viena la Munchen direct cu trenurile internationale, iar guvernele austriac şi german au convenit sa-i lase sa ajunga unde vor,

Cinic vorbind, Romania nu are niciun motiv sa nu fie de acord cu cota pe care o repartizeaza Bruxelles-ul, pentru ca oricum in realitate foarte putini vor fi cei care vor accepta sa ramana in Romania.

Nu ne costa nimic sa fim de acord cu ceva ce n-o sa se intample.

Cum s-au calculat cotele de imigranti

Mai intai trebuie sa precizat un mic detaliu: din toti imigrantii sositi in Europa, repartizarea pe cote se va face numai pentru cei din Siria, Irak si Eritreea. Ceilati imigranti vor avea alta soarta, dar Bruxelles-ul nu a specificat care va fi aceasta.

Apoi, schema de repartizare tine cont de criterii precum populaţia ţării, Produsul Intern Brut pe locuitor, numărul de cereri de azil primite in trecut şi rata şomajului din tara respectiva.

In fine, Bruxelles-ul a mai decis ca  Ungaria, Grecia şi Italia nu vor face parte din schema de distribuire UE, deoarece se consideră că au făcut deja eforturi mari în această criză. Marea Britanie, Irlanda şi Danemarca au fost exceptate inca de la inceput de la legislaţia europeană privind azilul.

Acestea fiind zise, Austria va primit 4.853 de persoane; Belgia – 5.928; Bulgaria – 2.172; Croaţia – 1.811; Cipru – 447; Cehia – 4.306; Estonia – 1.111; Finlanda – 3.190; Franţa: 30.783; Germania: 40.206; Letonia – 1.043; Lituania – 1.283; Luxemburg – 808; Malta – 425; Olanda – 9.261; Polonia – 11.946; Portugalia – 4.775; Romania – 6.351; Slovacia – 2.287; Slovenia – 1.126; Spania – 19.219; iar Suedia  va primi 5.838 de persoane.

Adica Germania are o cota de 26,2% din refugiati, Franta o cota de 20%, Spania 12,4%, Polonia 7,7%, Olanda 6%,  Romania 3,9% etc..

Polonia, din cauza ca are o populatie si mai mare decat a Roamniei si un PIB-locuitor mai mare, va primi o cota dubla de refugiati. Suedia are un PIB mult mai mare decat Romania, dar populatie mult mai mica si somaj mai mare, asa ca va primi doar o cota de 3,7%.

Ce poate face o tara care nu va dori sa accepte aceste cote?

Bruxelles-ul spune ca pot sa existe motive justificate, dar numai pe perioade limitate de timp.

Dacă, de exemplu, în cazul unui dezastru natural, un stat membru nu poate participa temporar la mecanismul obligatoriu de repartizare, statul respectiv va trebui să aducă o contribuţie financiară la bugetul UE în valoare de până la 0,002% din PIB-ul său. Contribuţiile financiare vor fi folosite pentru a finanţa eforturile depuse de celelalte state UE pentru a face faţă situaţiei.

CE va analiza motivele prezentate de statul respectiv şi va decide dacă acestea justifică, sau nu neparticiparea ţării la mecanism pentru maximum 12 luni.

Poate fi fortata o tara sa accepte?

Conform actualelor reglementari comunitare nu.

Dar, dupa cum scire AFP,  Angela Merkel a insistat astazi ca este nevoie ca aceste cote de refugiati sa fie obligatorii si sa nu fie limitate la actualul numar de 160.000 ci sa se aplice si la refugatii care vor veni in viitor. Merkel a insistat ca “nu putem pur si simplu sa spunem ca dincolo de un anumit numar fixat, nu mai este treaba noastra, ci a doua, trei sau cel mult patru tari”.

Din pacate pentru cancelara germana, repartitia obligatorie, ca orice reglementare europeana, nu poate fi adoptata decat cu unanimitatea voturilor sefilor de stat si de guvern, iar in actualele conditii nu cred ca Germania va putea sa-si impuna punctul de vedere, oricate presiuni ar face.

In schimb, nimic nu va putea sa impedice Germania si eventual Franta, pentru ca acum cele doua tari au pozitii practic identice in problema refugiatilor, sa adopte unilateral politici, poate nu ostile, dar  mai putin prietenoase, fata de tarile pe care le simt ca fiind adversare.

Asta ar insemna, insa, o lovitura mare pentru principiile pe care se bazeaza UE.

Spatiul Schengen nu este pe cale de disparitie

Presedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, în primul său discurs despre “Starea Uniunii”, pe care l-a pronuntat astazi in fata Parlamentuoui European, a insistat ca  Sistemul Schengen nu va fi desfiintat, dar a afirmat ca frontierele extreme ale UE trebuie consolidate.

Junckar a evocat, totusi, “deschiderea canalelor legale pentru migrare” si a tinut sa spuna ca “putem gestiona migrarea mai bine. Sa nu uitam ca suntem un continent care imbatraneşte”. Concluzia lui Juncker este ca in timp, migrarea se va transforma dintr-o problema intr-o resursa pentru europeni, daca este bine gestionata.

Aici gasim cauza fundamentala a bunavointei cu care Germania ii primeste pe imigranti: are nevoie de forta de munca tanara din cauza sporului natural negativ.

Toate tarile UE au spor natural negativ si au nevoie de imigranti, dar unele inca nu recunosc public acest lucru, iar altele, ca Marea Britanie, vor sa aiba dreptul de a-si alege singure provenienta celor pe care ii primesc.

Cati refugati vor mai veni in Europa

Agentia Reuters citeaza Inaltul Comisariat ONU pentru Refugiati (UNHCR) care afirma ca pana acum, de la 1 ianuarie, au sosit peste Marea Mediterana 366.000 de refugiati,  iar cifra va ajunge cu siguranta la 400.000 in acest an, si probabil la peste 450.000 anul viitor,

Autoritatile ungare spun ca numai ieri au intrat in tara peste 2.500 de imigranţi din Serbia, prin punctul de frontieră Roszke.

Tot ieri autoritatile ungare spuneau ca in Ungaria intrasera  169.000 de imigranţi

Dar UE deja a decis niste filtre pentru imigranti. CE propune de asemenea crearea unei liste cu ţări de origine sigure, care sa permita repatrierea mai rapidă a imigranţilor originari din aceste ţări.

Astfel, Comisia propune ca lista cu ţări sigure să includă Albania, Bosnia-Herţegovina, Macedonia, Kosovo, Muntenegru, Serbia şi Turcia. Imigrantii provenind din aceste tari vor fi considerati imigranti economici, nu politici, si vor putea fi expulzati.

Intrebarea la care nu a raspuns CE, pentru ca nu exista raspuns, este cum vor fi tratati refugiatii din Libia, de exemplu, sau cei din Afganistan.

Aceste doua tari vor fi considerate tari sigure, din care nu ai motiv intemeiat sa emigrezi, sau tari in razboi civil, din care ai motiv intemeiat sa emigrezi?