Proiectul Legii votului prin corespondenţă, discutat mâine în Comisia de Cod Electoral

Articol de , 23 august 2015, 14:16

Biroul Comisiei de Cod electoral se întâlneşte luni cu reprezentanţii grupurilor parlamentare pentru a discuta proiectul Legii votului prin corespondenţă.

Proiectul de lege privind votul prin corespondenţă, aflat în dezbaterea parlamentului, prevede că cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate au dreptul să voteze prin corespondenţă la următoarele tipuri de alegeri: parlamentare, prezidenţiale, europarlamentare, dar şi la referendumurile naţionale.

Mecanismul propus de proiectul de lege pentru votul prin corespondenţă cuprinde mai multe etape.

Într-o primă etapă, cetăţeanul român cu reşedinţa sau domiciliul în străinătate care doreşte să voteze trimite o cerere, în format electronic, cu semnătură electronică sau în format olograf, către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), cu cel puţin 60 de zile înainte de data la care are loc scrutinul electoral sau referandar.

AEP centralizează toate cererile şi le validează, după ce verifică datele din cerere în Registrul electoral. Dacă cetăţeanul român, care a depus cerere că vrea să voteze, nu figurează în Registrul electoral şi face dovada faptului că are domiciliul sau reşedinţa în străinătate, AEP are obligaţia de a lua măsuri pentru înscrierea votanţilor în acel registru.

Într-o a doua etapă, AEP are obligaţia ca, în termen de 48 de ore de la tipărirea buletinelor de vot, să transmită cetăţeanului a cărui cerere a fost validată documentele necesare pentru exercitarea votului prin corespondenţă: buletinul de vot în forma tipărită pentru organizarea scrutinului electoral sau referandar; un plic fără elemente de identificare a persoanei; un autocolant cu elemente de siguranţă pentru sigilarea plicului, cu rolul de a asigura secretul votului; dovada privind exercitarea votului prin corespondenţă; un plic pentru expedierea documentelor, cu etichetă distinctivă, cuprinzând datele de corespondenţă ale cetăţeanului care votează la expeditor şi datele de corespondenţă ale AEP la rubrica destinatar. Dacă se organizează un al doilea tur de scrutin, AEP trebuie să trimită buletinele de vot cetăţenilor ale căror cereri de vot au fost validate, în termen de 24 de ore de la tipărirea buletinelor de vot pentru desfăşurarea turului doi de scrutin.

O a treia etapă constă în exercitarea efectivă a votului, prin înscrierea de către votant a semnului X în chenarul în care este tipărit numele şi semnul preferat al candidatului preferat (pentru scrutinul electoral) sau răspunsul preferat, dacă este vorba despre referendum.

Următoarea etapă este expedierea votului de către votanţi. După exercitarea votului prin corespondenţă, cetăţenii din străinătate trebuie să sigileze plicul cu buletinul de vot şi să expedieze toate documentele de vot, prin poştă, pe cheltuiala sa. Documentele trebuie expediate către AEP cu cel puţin 48 de ore înainte de desfăşurarea alegerilor. Celor care nu vor respecta acest termen li se va anula votul.

AEP centralizează şi repartizează plicurile cu voturile din diaspora birourilor electorale speciale.

În ziua scrutinului sau cu o zi înainte de data alegerilor, birourile electorale speciale verifică îndeplinirea condiţiilor de formă, pentru ca votul exercitat să fie declarat valid. Plicul care conţine buletinul de vot nu poate fi însă desfăcut decât după închiderea urnelor.

Dacă autorităţile implicate în procesul de vot (AEP sau birourile electorale speciale) nu îşi îndeplinesc la timp atribuţiile, ele sunt sancţionate cu amenda cuprinsă între 2000 şi 5000 de lei. Sancţiunea se constată şi este dată de Biroul Electoral Central.

Propunerea de lege privind votul prin corespondenţă a fost iniţiată de 138 de parlamentari de la toate partidele politice, în aprilie 2015, în expunerea de motive susţinându-se necesitatea urgentării reglementărilor în ceea ce priveşte votul prin corespondenţă exercitat de către românii din afara ţării.