Despre Dacia si despre Comarnic-Brasov

Articol de , 17 iunie 2015, 18:23

Dacia continua sa-si creasca numarul de masini vandute pe piata europeana in primele 5 luni ale acestui an si isi pastreaza cota de piata de 2,8% in conditiile in care piata auto din Europa a progresat cu peste 6% fata de aceeasi perioada a anului 2014.

In schimb, in Romania piata auto pare sa ia o pauza dupa aproape doi ani de crestere continua.

Vanzarile in Europa la 5 luni

Dupa cifrele Asociatiei Europene a Constructorilor de Automobile (ACEA) vânzările de autoturisme Dacia in Europa, adica in cele 28 de tari comunitare plus tarile din Asociatia de Liber Schimb (Islanda, Norvegia si Elvetia) au crescut luna trecută cu 4,3% fata de luna mai anul trecut, iar cota de piață a constructorului de automobile s-a menținut la 2,8%.

Concret, in luna mai, s-au inmatriculat in Europa 32764 de Dacii in timp ce in mai 2014 s-au inmatriculat 30865 de Dacii. In primele 5 luni din anul acesta s-au inmatriculat in Europa 155107 de dacii, cu 7% mai multe decat in primele 5 luni de anul trecut.

Piata auto in Romania la 5 luni

Asociatia Producatorilor si Importatorilor romani de Autovehicule (APIA) nu a comunicat inca cifrele, dar cifrele ACEA spun ca dupa aproape doi ani de crestere continua, inmatricularile de automobile noi  au scazut in luna mai in Romania cu 1,2% fata de luna mai anul trecut. Pe ansamblul primelor 5 luni avansul este, totusi, de 6,4% in comparatie cu primele 5 luni din 2014.

Probabil incetinirea din mai se datoreaza faptului ca oamenii au asteptat sa se lamureasca situatia cu programul Rabla si cu programul Prima masina.

Conform ACEA, in primele 5 lnui s-au inmatriculat in Romania 24200 de masini noi.

Pentru comparatie, datele de la Politia Rutiera spun ca in perioada 1 ianuarie- 30 mai s-au inmatriculat in tara noastra 92.000 de masini vechi.

Deci practic de 4 ori mai multe masini vechi decat masini noi.

Autostrada Comarnic-Brasov “a murit” din nou

Era de asteptat sa se intample asta, dar oficial nu s-a anuntat inca nimic.

Se pare ca exista un raport in acest sens al Companiei Nationale de Autostrazi , care nu este inca publicat si ca ar mai fi si niste declaratii neoficiale ale unor responsabili guvernamentali care, toate, merg in aceeasi directie.

Consortiul format din companiile Vinci, din Franta, Aktor, din Grecia, si Strabag, din Austria, nu a reusit sa gaseasca bani ca sa construiasca autostrada in concesiune. Consortiul nu a reuşit să convingă instituţiile financiare internaţionale, precum BEI şi BERD, să dea cele 1,82 miliarde de euro cat ar fi costat construcţia autostrăzii in lungime dde 53 de kilometri

Este a treia tentativă eşuată a statului de a găsi un constructor care să realizeze în concesiune această autostradă, după cele din 2005 şi 2010.

La inceputul lui 2014 Premierul Victor Ponta era multumit ca a gasit un constructor si avansa chiar şi un termen pentru începerea lucrărilor: aprilie 2014.

La începutul acestui an, tot premierul declara ca „putem semna pe 15 februarie și pe 15 aprilie îl facem”

Apoi, in luna mai, seful guvernului a pus un termem limita pentru ca cei trei constructori sa vina cu banii.

In tot acest timp consortiul nu a dat nici un semnal ca ar fi cat de cat aproape de a gasi finantare.

A fost o greseala de imagine pentru Victor Ponta ca a mizat credibilitatea sa pe acesti constructori, dar eraorea sa este explicabila prin faptul ca cu greu poti gasi in Europa firme mai puternice in domeniul autostrazilor decat Vinci, Aktor si Strabag.

Istoricul autostrazii

Autostrada Bucuresti – Brasov era prevazuta in Programul Prioritar privind constructia de autostrazi si drumuri nationale definit prin Legea nr. 1/2002, precum si în Planul de Amenajare a Teritoriului National – Sectiunea Retele de Transport, aprobat prin Legea nr. 363/2006.

In 2002 au fost primele incercari pentru construirea Autostrazii Bucuresti – Brasov in regim de parteneriat public-privat, dar in 2004, contractele de parteneriat public-privat nu au mai fost încheiate,

In 2007 a fost a doua incercare de a realiza primul proiect de parteneriat public-privat / concesiune in infrastructura rutiera din Romania prin lansarea procedurii de achizitie publica in vederea atribuirii contractului de concesiune pentru Autostrada Comarnic – Brasov. Contractul de concesiune a fost atribuit Consortiului format din Vinci Concessions, Aktor Concessions, Vinci Construction Grands Projets si Aktor, insa proiectul nu a mai ajuns la inchiderea financiara.

Pana acum din Bucuresti-Brasov s-a construit doar tronsonul Bucuresti-Ploiesti, dar si asta este incomplet, pentru ca lipsesc ultimii 6 kilometri.

Masteplanul de Transport, care se va intoarce in curand de la Comisia Europeana si va deveni, astfel, lege, prevedea ca autostrada sa fie terminata pana in 2020, ceea ce nu mai este posibil.

Costul total de construcţie al autostrăzii, în baza ofertei câştigătoare a asocierii Vinci – Strabag – Aktor, era de 1,82 miliarde euro fără TVA.

Se justifica, sau nu, aceasta autostrada ?

Studiul de Fezabilitate aferent proiectului Autostrada Bucuresti – Brasov a fost elaborat in anul 2002 si actualizat in anul 2006.

Castigurile rezultate din implementarea proiectului autostrazii Comarnic-Brasov a fi: salvarea de 10 vieti omenesti in fiecare an, economisirea de timp de pana la 100 de minute per vehicul pe cel mai aglomerat tronson dintre Bucuresti si Brasov (tronsonul Comarnic-Predeal), imbunatatirea calitatii aerului prin economii de emisii poluante de pana la 63.000 tone de Bioxid de carbon pe an, respectiv 435 tone de oxid de azot pe an, crearea de noi locuri de munca atat pe parcursul executiei autostrazii cat si al operarii acesteia.

Nu a fost estimata dezvoltarea turismului pe Valea Prahovei, care va fi unul din rezultatele acestei autostrazi.

Dincolo de polemicile partizane, autostrada nu este prea scumpa avand in vedere terenul pe care va fi construit. Majoritatea traseului autostrazii se desfasoara in zona muntoasa, cu sinuozitati accentuate datorate caii ferate, versantilor abrupti si cursurilor de apa.

In afara de intrarea la Comarnic si iesirea de la Cristian, vor mai fi amplasate trei noduri rutiere denivelate, la Busteni, Predeal, si Rasnov.

Proiectul prevede si 19 viaducte si 16 poduri cu o lungime totala de circa 4 km, precum si 10 km de tuneluri cu galerie dubla (sau aproximativ 20 de km de tunel in fir simplu).

In plus, exista multime de alte lucrari: sistemul de taxare, centrele de intretinere, spatiile de servicii si de parcare.

Cam greu sa construiesti spatii de servicii si de parcare intr-o vale ingusta si cu peretii abrupti.

In proiectul de justificare a autostrazii Comarnic-Brasov exista si un tabel comparativ al costurilor unor autostrazi, sau tronsoane de autostrazi, realizate in conditii de teren comparabile.

Cel mai mic cost este de 32 de milioane de euro/km pentru o autostrada in Marea Britanie, iar cel mai mare este de 79 milioane euro/km [pentru o autostrada in Australia. In Europa, cel mai scump tronson de autostrada, construit in Spania,  a costat 61 de milioane euro/km.

Deci Comarnic-Brasov, cu un cost mediu de 34 de milioane euro/km nu este excesiv de scumpa.