Innovation Labs: Flavia Husar și Daniel Rosner despre antreprenoriat și AI | Fabricat în București
Flavia Husar și Daniel Rosner explică la „Fabricat în București” cum îi ajută Innovation Labs pe tinerii antreprenori să-și testeze ideile, să accepte feedbackul sincer și să folosească inteligența artificială fără să renunțe la propria gândire.
Articol de bucurestifm, 16 noiembrie 2026, 12:59
Un pitch poate avea slide-uri impecabile, un discurs convingător și termeni care sună bine, dar să nu răspundă la cea mai importantă întrebare: „Voi ce faceți, de fapt?”. Este una dintre situațiile întâlnite de Flavia Husar în cadrul Innovation Labs, programul care îi ajută pe tinerii cu idei de startup în tehnologie să descopere dacă proiectele lor pot deveni afaceri reale.
Alături de Daniel Rosner, Flavia coordonează un program în care entuziasmul de la început este pus la încercare prin întrebări directe: cine are problema pe care vrei să o rezolvi, ai discutat cu acei oameni și, mai ales, ar plăti cineva pentru soluția ta?
De la idee la validarea în fața clienților
În ediția din 2026, Innovation Labs a primit aproximativ 220 de înscrieri. Circa 120 de aplicanți au fost selectați pentru hackathon, iar aproximativ 40 de echipe au intrat ulterior în programul de mentorat. Acesta durează zece săptămâni și este gratuit pentru participanți, care ajung să investească între 20 și 40 de ore pe săptămână în dezvoltarea propriilor proiecte.
În jurul programului se află aproximativ 280 de mentori din domenii precum tehnologie, antreprenoriat, vânzări și mediul corporatist. Echipele lucrează la produs, cercetează piața, discută cu potențiali clienți și își prezintă periodic progresul.
Nu toate ideile rezistă acestui proces. Uneori, echipele descoperă că problema pe care au ales-o nu este suficient de importantă pentru potențialii clienți. Alteori, apar neînțelegeri între fondatori, iar proiectul se oprește înainte să ajungă la produsul final. Pentru invitați, și acestea sunt rezultate valoroase: participanții învață să ia decizii înainte să investească luni întregi într-o direcție greșită.
„Brutal Honesty Feedback”: de ce adevărul trebuie spus la timp
Una dintre schimbările importante din program a fost felul în care mentorii oferă feedback. La început, observațiile critice erau formulate atât de diplomatic, încât participanții nu înțelegeau întotdeauna cât de mult trebuia schimbată ideea.
Așa a apărut „Brutal Honesty Feedback”, un exercițiu în care echipele primesc observații directe despre ceea ce nu funcționează. Mentorii și membrii echipei sunt numiți, cu umor, „my haters”.
„Nu înseamnă că asta e valoarea ta ca persoană, dar trebuie să pivotezi”, explică Flavia Husar.
Scopul nu este descurajarea fondatorilor, ci separarea valorii unei persoane de valoarea unei idei de business. Dacă soluția nu răspunde unei nevoi reale, este mai bine ca echipa să afle acest lucru în primele săptămâni, nu după ce a consumat timp și resurse.
O aplicație pentru parcări nu rezolvă automat problema parcărilor
Un exemplu care revine de ani de zile în discuțiile de la Innovation Labs este aplicația care ar urma să îi ajute pe șoferi să găsească locuri de parcare. Problema este evidentă pentru orice bucureștean, însă transformarea ideii într-un serviciu funcțional presupune mai mult decât dezvoltarea unei aplicații.
Sunt necesare date, senzori, sisteme care să comunice între ele, colaborări instituționale și costuri care trebuie luate în calcul. O idee poate părea simplă într-o prezentare, dar implementarea ei poate ridica probleme pe care fondatorii nu le-au anticipat.
Lecția este că un startup nu începe cu aplicația sau cu tehnologia, ci cu înțelegerea unei nevoi. Aprecierile prietenilor și aplauzele primite la un pitch nu înseamnă validare comercială. Confirmarea reală vine atunci când un client este dispus să plătească pentru soluția propusă.
AI-ul poate accelera munca, dar nu poate înlocui gândirea
Inteligența artificială schimbă felul în care tinerii construiesc produse și își prezintă ideile. Daniel Rosner observă însă că experiența contează atunci când vine vorba despre folosirea acestor instrumente. O persoană care cunoaște deja domeniul poate evalua mai ușor rezultatele, poate identifica erorile și poate cere corecturi.
Pentru cineva aflat la început, riscul este să accepte răspunsurile unui chatbot fără să le verifice și să confunde o prezentare convingătoare cu o idee validată. Flavia povestește despre pitch-uri în care echipele nu puteau explica anumite detalii din propriile slide-uri, pentru că fuseseră generate de AI.
Invitații nu pledează împotriva tehnologiei, ci pentru folosirea ei cu discernământ. Un plan confirmat de mai multe modele AI nu înlocuiește discuția cu un potențial client care îți spune că produsul nu îi rezolvă problema.
„Analog first, AI second”: întoarcerea la hârtie și pix
Una dintre direcțiile pe care Flavia Husar și Daniel Rosner vor să le introducă în program este principiul „analog first, AI second”. Înainte să folosească instrumente digitale pentru a construi o prezentare sau un produs, participanții ar urma să-și pună ideile pe hârtie, să deseneze și să explice singuri ce vor să rezolve.
Abia după ce își clarifică ideea și primesc feedback de la oameni, ar trebui să folosească AI-ul pentru a accelera execuția. În felul acesta, tehnologia devine un instrument care sprijină gândirea, nu un înlocuitor al ei.
Discuția atinge și întrebarea care îi preocupă pe mulți tineri: mai are rost o carieră în IT într-o lume în care AI-ul poate scrie cod? Daniel consideră că reducerea costurilor de dezvoltare poate duce la creșterea cererii pentru produse și servicii digitale. În continuare va fi nevoie de oameni care înțeleg nevoile clienților, știu ce trebuie construit și pot verifica dacă soluția funcționează în siguranță.
Ce poți construi în tech cu 1.000 de euro?
La finalul discuției, Irina Zamfir le-a propus invitaților un exercițiu: ce ar putea construi în tehnologie cu un buget de numai 1.000 de euro?
Unul dintre răspunsuri a fost un eveniment în care oamenii să se întâlnească, să discute și să dezvolte idei împreună. Celălalt a mers spre zona de hardware: o imprimantă 3D, materiale și prototipuri cu ajutorul cărora poți testa rapid dacă o idee funcționează.
În ambele variante, punctul de plecare nu este tehnologia în sine, ci identificarea unei nevoi și dorința de a găsi o soluție.
Iar una dintre concluziile discuției este că antreprenoriatul nu este potrivit pentru toată lumea. Să descoperi că nu îți dorești, de fapt, să fii antreprenor poate fi la fel de valoros ca lansarea unui startup. În spatele unei afaceri nu se află doar ideea și prezentarea ei, ci și clienți care nu cumpără, echipe care trebuie să ia decizii dificile, salarii, taxe și multă muncă nevăzută.
Într-o perioadă în care AI-ul poate genera rapid o prezentare convingătoare, adevărata provocare rămâne să construiești ceva de care oamenii au nevoie.
Pentru că în spatele fiecărei afaceri există un om care a îndrăznit.