VIDEO| Cum se schimbă limba română: cuvinte noi, pronunție și reguli
Articol de bucurestifm, 16 noiembrie 2026, 12:27
Cuvinte precum „crazy”, „fresh” sau controversatul „supat” au readus gramatica în atenția publicului, după ce au devenit subiecte intens discutate pe rețelele sociale. Invitată în matinalul „Bună dimineața, București!”, Carmen Ivanov, specialistă în dicție și autoare de manuale de profil, a vorbit despre transformările limbii române, deciziile din DOOM3 și importanța pronunției corecte.
„Supat”, cuvântul care a stârnit amuzamentul și controversele
Unul dintre subiectele care au atras atenția în ultima perioadă este introducerea cuvântului „supat” în dicționar. Carmen Ivanov a povestit că descoperirea acestuia a determinat-o să realizeze un material video, care s-a viralizat rapid pe rețelele sociale.
Din perspectiva sa, problema nu ține doar de forma cuvântului, ci și de dificultatea pronunțării sale. Specialistă în dicție, aceasta a atras atenția asupra faptului că alăturarea unor sunete precum „b” și „p” poate crea dificultăți pentru vorbitori, mai ales în cazul celor care nu au exercițiu de dicție.
Mai mult, Carmen Ivanov a pus sub semnul întrebării felul în care un astfel de termen ajunge să fie încadrat drept substantiv, în condițiile în care forma provine din alăturarea unor cuvinte deja existente: prepoziția „sub” și substantivul „pat”.
Împrumuturile din engleză: când îmbogățesc limba și când devin inutile
O altă temă importantă a discuției a fost introducerea în dicționarele românești a unor cuvinte preluate din limba engleză. Carmen Ivanov consideră că împrumuturile sunt firești atunci când apar concepte noi pentru care nu există un echivalent în limba română.
Exemple precum „mouse”, „link”, „token” sau „selfie” sunt legate de evoluția tehnologiei și de obiecte ori acțiuni care au devenit parte din viața cotidiană. În aceste situații, un singur cuvânt poate descrie mult mai simplu un concept pentru care altfel ar fi nevoie de o explicație mai lungă.
În schimb, invitata a criticat introducerea unor termeni pentru care limba română are deja variante clare și ușor de folosit. A oferit exemple precum „password”, în condițiile în care avem deja cuvântul „parolă”, sau „fresh”, pentru care există echivalentul „proaspăt”.
Carmen Ivanov a ridicat și o altă problemă: limba română este una fonetică, iar cuvintele se citesc, în general, așa cum sunt scrise. Prin urmare, dacă sunt preluate forme din engleză, de ce nu ar fi adaptate astfel încât să poată fi pronunțate mai ușor de toți vorbitorii?
Audiodexa.ro, dicționarul care îi ajută pe români să pronunțe corect
Dincolo de controversele legate de dicționare, Carmen Ivanov a vorbit și despre un proiect la care lucrează de aproximativ un an și jumătate: Audiodexa.ro, un dicționar audio al limbii române.
Ideea proiectului a pornit de la o nevoie concretă: existența unor numeroase cuvinte pentru care vorbitorii au dubii în privința pronunției. Exemple precum „taxi”, „Ucraina” sau „pulover” arată că nu întotdeauna forma scrisă oferă toate indiciile necesare pentru o pronunție corectă.
Platforma Audiodexa.ro este gratuită și pune la dispoziția utilizatorilor atât definiții în format text, cât și înregistrări audio realizate de vorbitori umani. Carmen Ivanov a subliniat că proiectul nu folosește voci generate cu inteligență artificială, deoarece acestea nu pot reda întotdeauna corect accentele și particularitățile pronunției în limba română.
În aproximativ un an și jumătate, echipa a reușit să introducă 20.000 de definiții din cele 80.000 indexate, iar proiectul include și o componentă enciclopedică. Aceasta cuprinde informații despre domnitori, sportivi, stadioane, antrenori și alte nume proprii, utile inclusiv pentru jurnaliști și comentatori.
Pentru pronunțarea numelor sportivilor, echipa a apelat la comentatori sportivi din România, care au înregistrat variantele audio ale numelor pe care le întâlnesc frecvent în activitatea lor.
Rețelele sociale au readus gramatica în atenția publicului
Deși unele dintre subiectele care au devenit virale au pornit de la forme lingvistice controversate, Carmen Ivanov consideră că discuțiile generate în mediul online au și un efect pozitiv: îi determină pe oameni să vorbească din nou despre gramatică.
Invitata a remarcat că dezbaterile despre „supat” și alte cuvinte au stârnit comentarii, glume și reacții, dar, mai important, i-au făcut pe mulți să își pună întrebări despre felul în care folosesc limba română.
În opinia sa, într-o societate în care gramatica ajunge adesea în atenția oamenilor doar în contextul școlii și al examenelor, este important ca astfel de subiecte să fie readuse în discuție și în afara mediului educațional.
Totuși, faptul că un cuvânt devine viral nu ar trebui să fie, în sine, un argument suficient pentru acceptarea sa. Carmen Ivanov a explicat că utilizarea frecventă a unui termen poate contribui la introducerea lui în dicționar, însă procesul presupune și o selecție realizată de specialiști.
Responsabilitatea vorbirii corecte în spațiul public
Invitata a atras atenția și asupra responsabilității persoanelor care apar în spațiul public. Greșelile de exprimare făcute de politicieni, prezentatori sau alte persoane cu vizibilitate pot influența felul în care publicul folosește anumite cuvinte și expresii.
În acest context, a oferit exemplul sintagmei „autoritățile emirateze”, auzită într-o declarație televizată, în condițiile în care forma pe care o considera corectă era „autoritățile emiriene”. Episodul a determinat-o să realizeze un material video și a generat inclusiv o solicitare adresată Institutului de Lingvistică privind corectitudinea formei respective.
Manualul de dicție, un instrument pentru cei care vor să vorbească mai bine
La finalul întâlnirii, Carmen Ivanov a vorbit și despre cea mai recentă carte a sa, un manual de dicție aflat la a șasea ediție. Volumul este destinat atât profesioniștilor care folosesc vocea în activitatea de zi cu zi, precum jurnaliștii și oamenii de radio și televiziune, cât și celor care își doresc să își îmbunătățească pronunția și să devină vorbitori mai buni. Cartea poate fi găsită în librării și pe dicție.ro.
Autor: Denisa Radu