Mobilitatea urbană în București. Proiectul InfraVelo

Traficul aglomerat, infrastructura insuficientă pentru biciclete și riscurile rutiere afectează mobilitatea în București.

Articol de Monica Liche, 11 noiembrie 2026, 16:12

Piste pentru biciclete, intersecții mai sigure, parcări și alternative la deplasarea cu mașina. Ce propune proiectul „InfraVelo București” și când ar putea apărea primele schimbări? Aflăm azi, de la  Oana Turturică, președinte al Asociației HaiCuBicla, și Bogdan Sabo, consilier general al Municipiului București, invitații lui Răzvan Ursuleanu, În Comunitate.

Bucureștiul are nevoie de alternative la mașină

De multe ori, alegem mașina pentru că este varianta care ni se pare cea mai sigură sau mai comodă. Dar dacă am avea piste de biciclete care să nu se oprească brusc, trotuare sigure și transport public bine conectat, am face alte alegeri? Bogdan Sabo a explicat de ce autoritățile trebuie să ofere alternative reale înainte să le ceară bucureștenilor să renunțe la mașină.

„Sunt foarte multe lucruri de făcut și cred că toate sunt importante. Adică și scăderea poluării, și aici sunt mai multe măsuri care se pot lua la nivelul Primăriei Capitalei. În principal, principala sursă de poluare fonică, dar și de poluare cu noxe este traficul rutier, precum știm. Domnul primar general a anunțat deja că Primăria Capitalei lucrează la o măsură pentru reducerea poluării atmosferice în zona centrală, acea zonă de emisii reduse. Dar, până la urmă, ține și de noi. Noi nu trebuie să constrângem bucureștenii să lase mașina acasă. Noi, practic, trebuie să le oferim opțiuni, trebuie să le oferim alternative și aici, desigur, e vorba de transportul public, de deplasarea cu bicicleta, pe jos, cu metroul. Dar toate aceste alternative trebuie să fie sigure, pentru că, în momentul de față, oamenii sunt reticenți în a folosi bicicleta, de exemplu, sau trotineta, pentru că nu se simt în siguranță. Și atunci trebuie să completăm infrastructura lipsă, pentru că, dacă ai avea infrastructură care să fie legată din punctul A în punctul B, să nu fie fragmentată, automat oamenii ar alege să lase mașina acasă, să folosească transportul public, bicicleta, orice mijloc de transport.”

Mai puține mașini în trafic înseamnă și mai puțină poluare pentru toți

Fie că mergem pe jos, cu bicicleta sau cu mașina, respirăm același aer și suportăm aceleași blocaje din trafic. Oana Turturică spune că schimbarea modului în care ne deplasăm poate avea efecte asupra întregului oraș, nu doar asupra celor care aleg bicicleta.

„Ca biciclist, ca pieton, nimănui nu-i convine, nici ca șofer, că toți suntem parte a aceleiași poluări, a aceluiași trafic. […] Și noi, ca utilizatori de biciclete, de transport alternativ, mă refer acum și la mult hulitele în ultima perioadă trotinete, sau ca pietoni, care au o grămadă de situații neplăcute, contribuim, de fapt, la scăderea poluării și la scăderea traficului. Și, în același timp, nu ne convine să mergem acolo unde sunt țevile de eșapament și unde sunt noxele. Deci, cu alte cuvinte, vorbim despre un ecosistem, vorbim despre un sistem în care totul este direct proporțional și influențabil. Odată ce tu treci la un mijloc alternativ, renunțând la deplasarea cu un mijloc precum automobilul, care generează acele noxe, dacă tu treci la ceva care nu poluează, normal că se vor vedea influențele pe care le au acțiunile tale.”

Mobilitatea urbană în București. Pistele de biciclete trebuie conectate.

Bucureștiul are piste de biciclete, dar multe dintre ele nu formează trasee continue. Pentru cineva care ar vrea să traverseze orașul pe două roți, aceasta este una dintre problemele importante. Bogdan Sabo a explicat că primul pas este inventarierea infrastructurii existente și stabilirea proiectelor care ar putea intra în execuție în 2027.

„Noi, în prima fază, trebuie să știm unde ne aflăm acum. Adică trebuie să facem o situație la zi. Care este numărul de kilometri de piste funcționale de biciclete? Care sunt pistele care nu sunt aprobate de Brigada Rutieră? Pentru că avem și așa ceva. Din punct de vedere instituțional, bineînțeles că trebuie să vedem care proiecte sunt mature, adică la ce avem documentații și ce putem să scoatem pentru 2027, pentru execuții. (…) În Masterplanul Velo avem aceste direcții de tranzit, dar trebuie să le luăm etapizat și aici avem nevoie și de sprijinul primăriilor de sector, pentru că știți foarte bine că suntem într-un oraș cu șapte primari, șapte viziuni. (…) Sectorul 1, de exemplu, are momentan cea mai vastă rețea de piste de biciclete funcționale, dar întrebarea e ce facem și în sud, în Sectorul 4, ce facem și în Sectorul 5? Trebuie să existe o coeziune la nivelul municipiului București, pe toate sectoarele, pentru că ar trebui să avem o rețea de piste funcțională în tot orașul. Dar ideea e să nu ne oprim doar la infrastructura velo. Masterplanul Velo nu înseamnă doar biciclete, înseamnă un mediu mai sigur pentru toți participanții la trafic, indiferent că sunt mame cu copii, pietoni, persoane vulnerabile, persoane în vârstă, șoferi sau bicicliști.”

Cum putem preveni accidentele încă din faza de proiectare

O stradă sigură ar trebui să ne protejeze chiar și atunci când greșim. Este ideea din spatele unui concept de urbanism prezentat de  Oana Turturică, În Comunitate. Infrastructura trebuie gândită astfel încât să reducă riscul de accidente, indiferent dacă suntem șoferi, pietoni sau bicicliști.

„Imediat ce am început să comunicăm, în faza lui de proiect, acest InfraVelo București, am primit mailuri sau reacții de la oameni care ne-au spus că vor să se voluntarieze, că vor să devină membri. Mai departe, au apărut susținători din rândul șoferilor, care au venit inclusiv la Dâmbovița Delivery. (…) Am primit un document care este un draft recomandat la nivel european și mi-a plăcut teribil de mult titlul. În limba română sună așa: Străzi care să ierte oamenii, străzi iertătoare. Există în urbanism acest concept în care, atunci când tu proiectezi, înainte să construiești, în faza aia de hârtii, să gândești totul astfel încât să nu mai existe zone de conflict și să nu mai fie nervi în trafic. (…) Suntem toți parte a aceluiași trafic, nu contează culoarea politică. Nu mai vrem să auzim că s-au întâmplat accidente, incidente, că au fost victime.”