Restaurarea Coifului de la Coţofeneşti a ajuns în faza finală
Restaurarea Coifului de la Coţofeneşti a ajuns în faza finală, după ce specialiştii Muzeului Naţional de Istorie a României au reuşit să remedieze cele mai importante deformări suferite de artefact în urma furtului. Piesa, care este acum aproape de forma pe care o avea înainte de dispariţie, va fi prezentată publicului într-o expoziţie specială organizată pe 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naţionale.
Anunţul a fost făcut luni, 2 noiembrie, la Muzeul Naţional de Istorie a României, de ministrul Culturii, Ioana Ciocan. Aceasta a precizat că instituţia pregăteşte o expoziţie dedicată Zilei Culturii Naţionale, în care va fi inclus şi Coiful de la Coţofeneşti.
Directorul general al muzeului, Cornel Ilie, a declarat că cea mai dificilă etapă a restaurării a fost încheiată: corectarea deformărilor majore care aplatizaseră coiful şi îi modificaseră forma. În prezent, mai este necesară reataşarea unui obrăzar, care fusese restaurat anterior, dar s-a desprins. Potrivit directorului MNIR, această intervenţie ridică mai puţine probleme şi va fi realizată în scurt timp.
Restauratorul Alexandru Doja, cel care s-a ocupat de intervenţie, a explicat că readucerea coifului la forma iniţială a presupus o muncă minuţioasă, realizată treptat, „bucată cu bucată”. Specialistul a folosit metode experimentale, aplicând presiune controlată între două mulaje, unul în interiorul şi celălalt în exteriorul obiectului. Procedura a permis corectarea deformărilor fără a afecta structura metalului.
Cele mai importante probleme se aflau în zona frontală, în special în jurul ochilor, şi în partea din spate a coifului, care îi dădea un aspect oval. Restauratorul a precizat că această etapă a fost încheiată cu succes, urmând reataşarea obrăzarului şi consolidarea unor fisuri mai vechi.
Forma coifului de dinaintea furtului este documentată doar prin fotografii. În procesul de restaurare, specialistul s-a ghidat şi după o replică a artefactului aflată în colecţia muzeului, deşi aceasta prezintă, la rândul ei, unele deformări.
Investigaţii complexe înaintea restaurării
Procesul de restaurare a fost precedat de investigaţii imagistice şi analize fizico-chimice noninvazive, realizate de specialiştii MNIR în colaborare cu cercetători ai Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” şi experţi ai Agenţiei Patrimoniului Naţional din Regatul Ţărilor de Jos.
Cercetările au urmărit identificarea materialelor şi tehnicilor folosite la realizarea coifului, evaluarea stării de conservare şi stabilirea modificărilor produse la suprafaţa şi în structura piesei. Pe baza rezultatelor a fost elaborată strategia de conservare şi restaurare, iar Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor a avizat începerea intervenţiei.
La evenimentul de luni, vicepremierul Marian Neacşu a declarat că autorităţile vor continua demersurile pentru recuperarea ultimei dintre cele patru brăţări dacice care nu se află încă în patrimoniul României. El a promis, de asemenea, sprijin pentru proiectele de restaurare şi consolidare a Muzeului Naţional de Istorie a României.
