Screeningul digestiv și endoscopia: pilonii prevenției și sănătății gastrointestinale
Articol de arionmihaela, 27 octombrie 2026, 12:48
Sistemul digestiv joacă un rol vital în menținerea sănătății întregului organism. Este responsabil nu doar de procesarea alimentelor și absorbția nutrienților, ci și de susținerea sistemului imunitar.
Cu toate acestea, afecțiunile gastrointestinale sunt printre cele mai frecvente probleme medicale la nivel mondial.
Multe dintre aceste boli, inclusiv formele grave de cancer (precum cel colorectal sau gastric), se dezvoltă silențios, fără simptome evidente în stadiile inițiale.
În acest context, screeningul digestiv și endoscopia digestivă reprezintă cele mai eficiente instrumente pentru depistarea precoce și salvarea de vieți.
Ce este screeningul digestiv și de ce este esențial?
Screeningul medical presupune testarea unor persoane asimptomatice cu scopul de a identifica o boală într-un stadiu cât mai timpuriu.
În gastroenterologie, screeningul se adresează în special populației generale care a atins o anumită vârstă sau persoanelor cu factori de risc crescuți.
Principalul obiectiv al screeningului digestiv este prevenirea cancerului.
De exemplu, cancerul colorectal se dezvoltă în majoritatea cazurilor din leziuni benigne numite polipi adenomatosi.
Identificarea și eliminarea acestor polipi înainte ca ei să devină maligni transformă screeningul nu doar într-o metodă de diagnostic, ci într-o metodă reală de prevenție.
Cine ar trebui să facă screening digestiv?
– Persoanele peste 45-50 de ani: Aceasta este vârsta standard la care riscul de afecțiuni neoplazice digestive începe să crească semnificativ.
-Persoanele cu antecedente heredocolaterale: Cei care au rude de gradul I diagnosticate cu cancer colorectal, gastric sau sindroame genetice specifice.
– Pacienții cu simptome de alarmă: Chiar dacă nu mai vorbim de screening pur (ci de diagnostic), prezența sângelui în scaun, scăderea nejustificată în greutate, anemia sau disfagia (dificultatea la înghițire) impun investigații imediate.
Endoscopia digestivă: standardul de aur în evaluare
Dacă testele non-invazive (cum ar fi testul pentru hemoragii oculte în scaun) oferă indicii indirecte, endoscopia digestivă permite vizualizarea directă și în timp real a interiorului tubului digestiv.
Aceasta se împarte în două proceduri principale:
1. Endoscopia digestivă superioară (EDS)
EDS sau gastroscopia permite examinarea esofagului, stomacului și a duodenului (prima parte a intestinului subțire).
Depistează: gastrite, ulcere gastrice și duodenale, boala de reflux gastroesofagian, infecția cu Helicobacter pylori sau tumori gastrice.
2. Endoscopia Digestivă Inferioară (Colonoscopia)
Colonoscopia reprezintă examinarea întregului intestin gros și a ultimei părți a intestinului subțire.
Depistează: polipi colonici, diverticuli, boli inflamatorii intestinale (Boala Crohn sau Rectocolita Ulcero-Hemoragică) și cancerul de colon.
Avantajul Dublu: Diagnostic și Tratament în aceeași ședință
Spre deosebire de investigațiile imagistice precum CT sau RMN, endoscopia digestivă are un avantaj major: caracterul intervențional.
Dacă medicul gastroenterolog identifică o zonă suspectă sau un polip în timpul procedurii, el poate acționa imediat:
Biopsia: Recoltarea unor fragmente minuscule de țesut pentru examenul histopatologic. Procesul este complet nedureros.
Polipectomia: Îndepărtarea pe loc a polipilor detectați, eliminând riscul ca aceștia să evolueze spre cancer.
Mai multe despre toate acestea, aflați în această seară, la Întâlniri Capitale, de la Dr. David Iulian Marica, Medic Specialist Gastroenterologie.
