Break the fake: Schimbările climatice, în vizorul dezinformării. Cum răspund guvernele?
Articol de Vicentiu Andrei, 21 octombrie 2026, 11:48
Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
Bine te-am regăsit!
Un nou raport al Forumului pentru Informație și Democrație (FID) arată că există voință politică și inițiative promițătoare pentru combaterea dezinformării climatice și protejarea integrității informațiilor despre schimbările climatice în cel puțin 23 de țări și la nivelul Uniunii Europene. Cu toate acestea, raportul atrage atenția asupra unor lacune importante, în special absența unor strategii naționale coerente de combatere a dezinformării climatice și a practicilor de greenwashing promovate de lobby-ul industriei petroliere, măsuri considerate urgente.
Iată care sunt principalele concluzii ale raportului:
Majoritatea guvernelor nu au strategii naționale dedicate combaterii dezinformării despre schimbările climatice și problemele de mediu. În prezent, acest fenomen este abordat prin legi și reglementări din mai multe domenii, precum protecția mediului, platformele digitale, mass-media, publicitatea și protecția consumatorilor. Principala problemă este că măsurile existente vizează dezinformarea în general, fără să țină cont de particularitățile dezinformării despre climă și mediu.
Cu toate acestea, dezinformarea climatică a devenit un subiect tot mai important pe agenda politică, pe măsură ce autoritățile au început să înțeleagă mai bine impactul acesteia asupra politicilor de mediu, a calității informațiilor din spațiul public și a coeziunii sociale. Mai multe țări au început deja să includă combaterea dezinformării despre climă și mediu în politicile și activitățile guvernamentale.
Mai multe guverne au inclus măsuri pentru îmbunătățirea educației despre schimbările climatice, facilitarea accesului la informații bazate pe dovezi științifice și încurajarea participării cetățenilor la deciziile de mediu.
În unele țări, dezinformarea climatică este privită și ca o amenințare la adresa securității, fiind asociată cu operațiuni de manipulare și interferență din partea unor actori străin. Ucraina, Estonia și Polonia au semnalat că problemele climatice și de mediu sunt folosite tot mai des în campanii de influență asociate Rusiei.
Mulți dintre experții consultați au subliniat rolul important al societății civile, al jurnaliștilor, al organizațiilor de fact-checking și al mediului academic în identificarea și documentarea dezinformării climatice. Acești actori contribuie adesea la combaterea fenomenului, acoperind lipsa unor măsuri suficiente din partea autorităților.
În același timp, majoritatea țărilor nu au mecanisme dedicate de finanțare și sprijin pe termen lung pentru jurnalismul de interes public despre climă și mediu. Această lipsă este cu atât mai problematică în condițiile în care presa se confruntă deja cu scăderea audienței online și a veniturilor din publicitate.
Atât pentru azi, rămâi cu București FM, sursa sigură de informații!
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
