Poluarea aerului în București. Ce măsuri pregătește PMB?

Consolidarea clădirilor cu risc seismic

Cutremurul resimțit în București a readus în discuție una dintre cele mai serioase probleme ale Capitalei: clădirile cu risc seismic. Primarul general spune că o mare parte din finanțarea PNRR destinată consolidărilor a fost pierdută înainte de preluarea mandatului și recunoaște că ritmul actual al lucrărilor este mult sub necesar.

„Noi mergem mai departe cu proiectele de consolidare. Două vești proaste, îmi pare că trebuie să le spun, dar au reușit să piardă mai toți banii din PNRR, până să vin eu primar, dedicați consolidării clădirilor cu risc seismic. (…) Mergem mai departe, încercăm să căutăm surse adiționale de finanțare. Am și reușit parțial. (…) Deci nu trebuie să existe așteptări aici, pentru că atât timp cât nu sunt bani, nu o să existe un ritm mai mare. Deci putem merge undeva la 10–15 clădiri pe an. (…) Dar e bine că mergem, avem și șantiere deschise, se lucrează și în acest moment. Voi căuta surse de finanțare adiționale și vom merge mai departe.”

Poluarea din București nu înseamnă doar aer murdar, ci și oameni bolnavi

Traficul aglomerat este una dintre problemele pe care bucureștenii le simt zilnic. Dar, dincolo de timpul pierdut în mașină, există și efectele asupra sănătății. Ciprian Ciucu susține că traficul generează aproximativ 45% din poluarea Capitalei și avertizează că problema nu mai poate fi tratată doar ca una de mobilitate.

„Sunt trei mari surse de poluare. Undeva la 45% vorbim despre trafic ca sursă de poluare. Undeva la 30% vorbim despre arderile de combustibili solizi, adică acolo unde nu avem termoficare, pe acele străzi, unele din centru, altele nu din centru, oamenii ard iarna să se încălzească cu ceea ce le pică în mână. (…) Și cea de-a treia sursă de poluare este ceea ce vine din afara Bucureștiului.  (…) Ani și ani de zile, nimeni n-a avut efectiv curajul să pună punctul pe i și să zică: da, dom’le, în orașul nostru mor oameni mai devreme, cu până la patru ani din viață. Sunt studii. (…) Deci trei mii de oameni mor mai devreme decât ar trebui. Trei mii de tragedii. (…) Traficul ca traficul, dar aceasta este o problemă de sănătate publică. Deci, aici este o problemă de sănătate.”

Restricțiile pentru mașinile vechi vor fi introduse treptat

Vor mai putea circula mașinile vechi prin centrul Bucureștiului? Este una dintre întrebările care au stârnit numeroase reacții. Primarul general explică faptul că restricțiile propuse nu ar urma să fie aplicate tuturor șoferilor deodată, ci în etape, începând cu autoturismele foarte vechi. Calendarul rămâne însă o propunere, nu o măsură deja adoptată.

„Oamenii vor fi avut timp să se acomodeze, adică n-am venit cu nimic radical, tocmai că am avut grijă să nu-i punem pe oameni într-o situație dintr-odată și să nu aibă ce să facă. (…) Pe trafic ar urma ca din 2027 sau din 2028, când va începe implementarea, autoturismele mai vechi de 36–38 de ani, alea sunt non-Euro, (…) să nu mai aibă acces în inelul central. (…) Din 2028 sau 2029, anul următor, ar urma ca Euro 1 să nu mai aibă acces în centru, iar non-Euro să nu mai intre în București. (…) Asta înseamnă undeva la vreo 5.000 de mașini, deci în primii doi ani un număr foarte, foarte mic.”

Primăria pregătește un program de branșare la gaze

Nu doar mașinile contribuie la poluarea Bucureștiului. În unele zone, locuințele sunt încă încălzite cu lemne, cărbuni sau alte materiale. Primarul general anunță pregătirea unui program prin care municipalitatea ar urma să suporte cea mai mare parte a costurilor de branșare la gaze. Programul nu este încă lansat, iar detaliile urmează să fie stabilite.

„Am luat două variante în calcul, cea pe electricitate și cea pe gaze. Cea pe electricitate este mai ieftină în ceea ce privește investiția inițială la branșare, dar e mult mai scumpă energia și oamenii vor avea prea mult de plătit pe termen lung. Cea pe gaze este mai scumpă branșarea, deci investiția inițială, dar este mai ieftin gazul și din acest motiv am ales să mergem pe cea de-a doua. Practic, vom veni cu un program în care oamenii nu vor face mare lucru decât să se înscrie în program. (…) Noi vom face licitațiile, noi vom contracta companiile care vor face aceste branșamente și noi vom plăti în cea mai mare parte aceste lucrări. (…) Încerc ca prima stradă, poate chiar anul viitor, să intre.”

Transportul public

Pentru ca mai mulți bucureșteni să renunțe la mașina personală, transportul public trebuie să fie o alternativă pe care se pot baza. Numai că problemele mijloacelor de transport nu țin doar de vechime. Ciprian Ciucu spune că a primit numeroase reclamații și că a dispus un control la Direcția Transporturi, pentru a verifica modul în care sunt urmărite obligațiile furnizorilor.

„Nu sunt cele mai minunate tramvaie, trebuie să o recunosc, am foarte multe plângeri pe ele. Nici autobuzele Solaris nu sunt cele mai bune și nu-și fac treaba. (…) Am dispus un control la nivelul Direcției Transporturi, pentru că am așa un fel de suspiciune că au fost protejați cei de la Solaris de către Direcția Transporturi. (…) Am dispus un control, o să văd ce iese de acolo. (…) Și domnul director va trebui să dea niște răspunsuri.”

Traficul din București ar urma să fie mutat treptat spre șoseaua de centură și A0

Restricțiile pentru mașinile poluante nu sunt singura schimbare pe care Primăria Capitalei o are în vedere. Ciprian Ciucu spune că planurile de mobilitate trebuie privite împreună cu dezvoltarea infrastructurii rutiere, astfel încât traficul de tranzit să nu mai traverseze centrul Bucureștiului.

„Noi gândim integrat. În momentul de față se lucrează și se va schimba paradigma de mobilitate din centrul orașului către șoseaua de centură și către șoseaua de centură A0. Drumurile radiale vor fi executate, sunt în diferite grade de maturitate și atunci este doar normal să gândim de acum ceea ce avem de făcut și să se mute traficul pe șoseaua de centură și pe A0. (…) Astfel de măsuri sunt aplicate și au fost aplicate în toate orașele europene mari, care vin în paralel cu înverzire, cu pietonalizare, cu umbrire, pentru că vom asista în anii următori la veri și mai călduroase.”