Economia României. Cum se văd problemele în bugetul fiecăruia?

România, între prețuri mari și o economie care nu mai crește 

Prețurile continuă să crească, dar economia nu mai ține pasul. Christian Năsulea spune că România se confruntă cu o combinație dificilă, o inflație ridicată, stagnare economică și deficite care apasă asupra bugetului public.

„Suntem într-o situație de stagnare, care vine peste faptul că avem o perioadă foarte lungă în spate deja de creștere accelerată a prețurilor. Avem o rată a inflației mult mai mare decât ar trebui, de mult prea mult timp. (…) Avem ceea ce se cheamă stagflație, practic, inflație mare fără să existe creștere economică.”

 Cei cu venituri mici nu mai au de unde să taie

Pentru un pensionar sau o familie cu venituri mici, scumpirile înseamnă alegeri tot mai grele la cumpărături. Când cea mai mare parte a banilor se duce pe alimente și alte lucruri esențiale, posibilitățile de a economisi sunt foarte limitate.

„Oamenii aceia sunt mai afectați și pentru că sunt constrânși să aloce o parte foarte importantă din venitul lor pentru bunuri de primă necesitate. Ceea ce înseamnă că n-au de ales, nu pot ocoli, pot să mai schimbe marca, să mai schimbe magazinul, dar la un moment dat (…) reduci cantitatea, reduci calitatea, la un moment dat nu mai ai ce face.”

  De ce prețurile cresc repede, dar scad atât de greu

Vedem scumpirile aproape imediat, uneori chiar înainte ca produsele cumpărate la un curs mai mare să ajungă la raft. Am aflat de la invitatul nostru de ce comercianții transferă anticipat costurile către clienți și de ce ieftinirile nu urmează același ritm.

„În economie, în momentul în care vezi tu, producător sau comerciant, vezi că vine un val de scumpiri cauzate de un curs mai mare pe care trebuie să-l acoperi, transferi imediat, anticipativ, costul acela cât poți de repede către client, pentru că ești sigur că vei avea niște costuri mai mari de acoperit și că altcineva va transfera către tine la rândul său niște costuri mai mari cât se poate de repede. Acesta e și motivul pentru care prețurile cresc repede și scad foarte, foarte greu, dacă scad vreodată.”

 Deficit bugetar de 6%?

Deficitul bugetar este prezentat ca procent din PIB, dar această raportare nu arată cât de mult depășesc cheltuielile statului veniturile pe care le încasează efectiv. Christian Năsulea explică de ce un deficit de 6% din PIB poate însemna, în realitate, cheltuieli cu 20% mai mari decât încasările

„Dacă tu colectezi 30% (…) din PIB și, practic, tu după îmi spui că deficitul tău, deci suma cu care ai depășit, este de 6% din PIB, tu, raportat la încasările tale (…) ai depășit cu 20%. Deci, practic, noi suntem cu cheltuielile peste venituri cu o cincime din totalul încasărilor.”

„Nu mai e loc pentru noi creșteri de taxe”

După mai multe runde de majorări fiscale, economiștii avertizează că o nouă creștere a taxelor ar putea face mai mult rău economiei. În opinia acestora, statul riscă să afecteze și mai mult activitatea economică tocmai în încercarea de a aduna bani suplimentari la buget.

„Ăsta este unul dintre motivele pentru care și eu, și majoritatea colegilor mei ne-am exprimat foarte clar asupra faptului că nu mai e loc pentru noi creșteri de taxe. (…) În momentul în care ai crescut taxe (…) și constați după că de la o creștere economică relativ sănătoasă, de 3–4%, ai ajuns la zero, ăsta este un semnal foarte clar care îți arată că nu mai e loc, nu mai e unde să crești alte taxe.”

De ce firmele ar putea alege Bulgaria în locul României

Taxele mai mici din țările vecine pot deveni o tentație pentru antreprenorii români. Christian Năsulea spune că există motive să ne așteptăm la mutări de firme sau de rezidență fiscală, dar subliniază că amploarea fenomenului nu este încă demonstrată prin date statistice.

„Noi vom avea confirmarea faptului că în 2025 și 2026 am avut plecări importante de companii sau mutări de reședință fiscală (…) probabil prin 2028, cel mai devreme. (…) Avem teoria că, în condițiile acestea, cu o Bulgarie care este mult mai atractivă fiscal decât România, chiar la graniță, (…) considerăm că este inevitabil ca o parte a populației, rămâne de văzut cât de mică sau cât de mare, să fi recurs la o soluție care e foarte simplă: o firmă înmatriculată în Bulgaria.”