VIDEO| Mindful snacking și echilibru: Cum ne schimbăm relația cu mâncarea?

Articol de bucurestifm, 5 octombrie 2026, 13:27

Dana Dobrescu, specialistă în nutriție și promotoare a unui stil de viață echilibrat, a revenit în studioul București FM pentru o discuție despre felul în care ne raportăm la mâncare.

De la mindful snacking și gustările luate din stres, până la ritmul în care mâncăm, mesele de seară, fructele și risipa alimentară, am vorbit despre cum putem face alegeri mai conștiente fără să transformăm alimentația într-o listă de interdicții.

Ce înseamnă mindful snacking?

Mindful snacking înseamnă să luăm gustările cu intenție și atenție, nu automat și fără să ne dăm seama. Potrivit Danei Dobrescu, primul pas este să ne întrebăm de ce vrem să mâncăm: ne este cu adevărat foame sau suntem stresați, obosiți ori pur și simplu avem nevoie de o pauză?

O gustare nu trebuie privită automat ca pe ceva „interzis”. Chiar și într-un stil alimentar echilibrat poate exista loc pentru ceva dulce, atât timp cât ținem cont de cantitate și de ceea ce am mâncat pe parcursul întregii zile. „Dacă mâncăm echilibrat în timpul zilei, întotdeauna este loc și de dulce”, a explicat Dana Dobrescu.

Mâncăm din foame sau din stres?

Stresul poate influența felul în care mâncăm. Alimentele foarte gustoase pot produce o senzație de confort și de recompensă, motiv pentru care, atunci când suntem tensionați, putem ajunge să căutăm intuitiv ceva de mâncare.

Înainte să deschidem însă dulapul cu gustări, putem face o mică pauză și să ne întrebăm: „De ce mănânc acum?”

Uneori, răspunsul poate fi stresul, iar atunci o alternativă poate fi o pauză de câteva minute, o plimbare, o melodie sau orice altă activitate care ne ajută să ne relaxăm. Ideea nu este să eliminăm gustările, ci să devenim mai conștienți de motivul pentru care apelăm la ele.

Ritmul în care mâncăm contează

Un alt element important este viteza cu care luăm masa. Atunci când mâncăm foarte repede, fără să fim atenți la ceea ce avem în farfurie, riscăm să nu acordăm suficient timp organismului pentru a percepe senzația de sațietate.

Dana Dobrescu recomandă să transformăm masa într-un moment căruia îi acordăm prioritate: să stăm jos, să savurăm mâncarea și, pe cât posibil, să nu facem mai multe lucruri în același timp.

Chiar și memoria mesei poate avea un rol. Dacă suntem atenți la ceea ce am mâncat și la cantitatea consumată, avem o imagine mai clară asupra mesei și putem face alegeri mai conștiente ulterior.

Masa și ecranele: cât de mult ne distrag?

Televizorul, telefonul, videoclipurile sau chiar știrile urmărite în timp ce mâncăm pot împărți atenția. În loc să fim conectați la ceea ce avem în farfurie, atenția noastră se mută către ceea ce urmărim.

Ideal ar fi să ne acordăm câteva minute în care să fim pur și simplu prezenți la masă. Iar dacă renunțarea completă la ecrane pare dificilă, un prim pas poate fi să alegem măcar conținut care nu ne provoacă un nivel suplimentar de stres.

Pentru că și ceea ce urmărim în timpul mesei contează. Știrile negative, imaginile despre violență sau subiectele tensionate ne pot încărca fără să realizăm imediat acest lucru.

Există un moment „greșit” pentru o gustare?

Nu există o regulă universală care să spună că o gustare este permisă doar într-un anumit moment al zilei. Important este cum se integrează ea în alimentația noastră.

Pentru unele persoane, trei mese principale sunt suficiente. Altele au nevoie de o gustare între mese. Iar dacă seara apare senzația de foame, nu este obligatoriu să mergem la culcare flămânzi doar pentru că „după o anumită oră nu mai avem voie să mâncăm”.

Contează cantitatea, alegerile alimentare și programul fiecăruia. Dacă luăm o gustare cu aproximativ două ore înainte de culcare, putem alege, de exemplu, alimente care conțin proteine sau carbohidrați complecși, în porții potrivite.

Fructele seara sunt o problemă?

Nici fructele nu trebuie transformate într-un aliment „interzis” după o anumită oră. Fructele pot aduce fibre, vitamine și minerale și pot face parte dintr-o alimentație echilibrată inclusiv seara.

Importantă rămâne porția. În loc să privim un anumit aliment ca fiind bun sau rău în mod absolut, putem să ne uităm la cantitatea consumată și la echilibrul întregii zile.

Un fruct poate fi o alegere mai potrivită decât să ignorăm senzația de foame doar pentru că este seară.

Echilibrul, nu restricția

Una dintre ideile centrale ale discuției a fost aceea că alimentația echilibrată nu ar trebui să însemne restricții drastice. Atunci când eliminăm complet alimentele care ne plac, există riscul ca, ulterior, să apară perioade în care le consumăm în exces.

De aceea, o abordare mai sustenabilă este să găsim loc pentru alimentele care ne plac, dar în cantități potrivite. Scopul nu este perfecțiunea, ci un stil alimentar pe care îl putem păstra pe termen lung.

Un stil de viață sustenabil începe și dincolo de farfurie

Pentru Dana Dobrescu, un stil de viață sustenabil nu se rezumă la ceea ce punem în farfurie. Somnul, hidratarea și gestionarea stresului sunt, la rândul lor, importante.

Lipsa somnului poate influența alegerile alimentare din ziua următoare, iar hidratarea este importantă inclusiv pentru capacitatea de concentrare și performanța mentală.

La fel de important este să ne acordăm mici momente de pauză în timpul zilei. Uneori, câteva minute în care ne oprim din ritmul agitat, respirăm sau pur și simplu privim pe fereastră pot fi un mod simplu de a transmite organismului că nu se află într-o situație de pericol.

Mai puțină risipă alimentară începe cu planificarea

Discuția a ajuns și la un subiect care ne privește pe mulți dintre noi: risipa alimentară. De multe ori cumpărăm mai mult decât avem nevoie, iar o parte dintre alimente ajung să expire înainte să fie consumate.

Una dintre soluțiile propuse de Dana Dobrescu este planificarea. O listă de cumpărături și o idee clară despre mesele din săptămâna următoare ne pot ajuta să cumpărăm mai responsabil.

Și există un detaliu important: să cumpărăm pentru cine suntem acum, nu pentru versiunea ideală a noastră pe care ne imaginăm că o vom deveni peste câteva zile.

Resturile alimentare pot fi, de asemenea, transformate în preparate noi, în loc să ajungă direct la gunoi. Uneori, puțină creativitate în bucătărie este suficientă pentru a folosi ceea ce avem deja în frigider.

Autor: Denisa Radu