De la ibric la cafeaua de specialitate. Teodora Pitiș, lumea cafelei

Articol de Vicentiu Andrei, 1 octombrie 2026, 11:30

Cafeaua nu mai înseamnă de mult doar băutura care ne ajută să ne trezim dimineața. În România, consumul de cafea s-a schimbat considerabil în ultimii ani, iar tot mai mulți oameni sunt interesați de originea boabelor, metoda de preparare și profilul de gust.

Despre această transformare, dar și despre ce se află în spatele unei cești de cafea de specialitate, am vorbit în „Bună dimineața, București!” cu Teodora Pitiș, câștigătoarea din acest an a HoReCa Women Awards – Best Entrepreneur, campioana României la Brewers Cup 2025 și prima femeie Q Grader din România.

Pentru Teodora, cafeaua a devenit, în timp, mai mult decât un business. A început să descopere domeniul în urmă cu aproximativ un deceniu, iar pasiunea și antreprenoriatul au evoluat împreună. Astăzi, pe lângă activitatea din prăjitorie și cafenele, Teodora participă la competiții și evenimente internaționale și călătorește în țări producătoare de cafea, precum Columbia, Brazilia și Etiopia, pentru a selecta boabele pe care le aduce în România.

Cum s-a schimbat relația românilor cu cafeaua?

Unul dintre lucrurile pe care Teodora le-a observat în ultimii zece ani este faptul că românii au devenit mult mai atenți la ceea ce beau. Dacă în urmă cu câțiva ani clienții erau mai degrabă obișnuiți să ceară o cafea „să nu fie amară sau acră”, astăzi există consumatori care știu să vorbească despre originea cafelei, aciditate, profil aromatic sau note florale. „Avem oameni care vin în cafenea și spun: mi-aș dori o cafea cu un profil floral, cu aciditate medie și, dacă se poate, să fie din Kenya”, a povestit Teodora.

Ea explică această schimbare și prin dezvoltarea segmentului de specialty coffee, care a contribuit la o mai bună înțelegere a cafelei ca produs agricol, cu particularități care diferă de la o recoltă la alta și de la o regiune la alta.

Cafea de origine, cafea proaspăt prăjită și cafea de specialitate

Termenii folosiți în industria cafelei pot părea complicați la început. Teodora a explicat că există diferențe între cafeaua de origine, cafeaua proaspăt prăjită și cafeaua de specialitate.

Cafeaua de origine este cea pentru care este cunoscută proveniența, de exemplu Brazilia, Columbia, Costa Rica sau Etiopia. Cafeaua proaspăt prăjită se referă la momentul în care boabele au fost prăjite, iar cafeaua de specialitate presupune, în plus, anumite criterii de evaluare și un punctaj specific.

În cazul cafelei de specialitate, evaluarea gustului este o parte esențială a procesului. Iar aici intervine și rolul unui Q Grader, calificare pe care Teodora o deține și care presupune evaluarea senzorială a cafelei.

Procesul de degustare poate însemna zeci de cafele evaluate într-o singură sesiune. Iar cafeaua nu este înghițită, ci este scuipată după degustare, tocmai pentru ca evaluatorii să poată analiza un număr mare de probe fără să consume cantități mari.

Ibricul nu trebuie abandonat

Deși lucrează în zona cafelei de specialitate, Teodora nu consideră că există o singură metodă corectă de preparare. Cafeaua poate fi făcută la ibric, la filtru, la moka pot sau la espressor, iar alegerea ține în mare parte de preferințele celui care o bea. „Important este să folosești cafea de calitate”, a subliniat ea.

Inclusiv celebra cafea 3 în 1 își poate găsi locul în poveste. Teodora a povestit, cu umor, că mama sa a rămas o consumatoare fidelă de 3 în 1, în ciuda încercărilor de a o convinge să treacă la cafea de specialitate.

Pentru ea, nu există o împărțire rigidă între „cafea bună” și „cafea rea” în funcție de preferințele personale. Mai important este să înțelegem ce bem și, atunci când vrem să descoperim mai mult, să fim curioși să încercăm.

De ce poate costa mai mult cafeaua de specialitate?

Prețul unei cafele de specialitate nu înseamnă doar costul boabelor. Potrivit explicațiilor Teodorei, materia primă poate fi mai scumpă, însă în prețul unei cafele dintr-o cafenea intră și munca oamenilor care o prepară, pregătirea acestora, echipamentele și toate celelalte costuri ale unui astfel de business.

În plus, multe cafenele de specialitate colaborează cu producători locali pentru alte elemente ale experienței, de la ceramică până la alte produse.

Astfel, atunci când plătim mai mult pentru o cafea, nu plătim exclusiv boabele din ceașcă, ci un întreg proces care începe cu producătorul și continuă cu selecția, prăjirea, prepararea și oamenii care lucrează în spatele produsului final.

De ce unele cafele sunt atât de scumpe?

În industria cafelei există și exemple care depășesc cu mult prețurile obișnuite. Teodora a vorbit despre cafele produse în Panama, apreciate pentru profilurile lor aromatice și vândute la licitații private pentru sume extrem de mari.

Un astfel de preț este însă o excepție și nu reprezintă piața obișnuită a cafelei. Pentru consumatorul obișnuit, Teodora recomandă să descopere mai degrabă prăjitoriile și cafenelele locale. „Cea mai bună cafea pentru noi, oamenii care putem să ne apropiem de ea, este cea care este prăjită local”, a explicat ea.

De unde vine gustul amar al cafelei

Dacă o cafea este foarte amară, problema nu este neapărat în gustul natural al cafelei. Teodora explică faptul că o amăreală foarte puternică și neplăcută poate apărea atunci când cafeaua este prăjită prea intens.

Cafeaua are în mod natural o anumită amăreală, însă aceasta poate fi diferită de gustul amar, asociat cu o prăjire excesivă. În cazul unei cafele prăjite mai puțin intens, pot fi mai ușor observate și alte caracteristici ale boabelor și ale recoltei.

Ce trebuie să știm despre cafeaua decofeinizată

Un alt subiect apărut în discuție a fost cafeaua decofeinizată și reputația ei de cafea „mai puțin bună” sau chiar nesigură. Teodora Pitiș a explicat că această percepție vine, în parte, din metodele folosite în urmă cu mulți ani pentru îndepărtarea cofeinei, când procesul putea afecta și gustul cafelei.

Între timp, metodele de decofeinizare au evoluat, iar ea spune că astăzi se folosesc procedee diferite, care permit obținerea unei cafele cu un gust mult mai apropiat de cel al cafelei obișnuite.

În plus, cafeaua decofeinizată nu înseamnă cafea complet lipsită de cofeină, ci una din care aceasta este îndepărtată în cea mai mare parte.

Cafeaua și efectul ei asupra organismului

În ceea ce privește efectul cafelei, Teodora a explicat și fenomenul prin care organismul se poate adapta la consumul regulat de cofeină. Cofeina blochează temporar receptorii de adenozină, substanță implicată în semnalizarea senzației de oboseală. În cazul consumului frecvent, organismul se adaptează, ceea ce poate face ca efectul cafelei să fie perceput diferit în timp.

De aici poate apărea și senzația de oboseală mai accentuată atunci când cineva obișnuit să consume multă cafea reduce brusc cantitatea.

Dincolo de cafea, un business construit cu pasiune

Povestea Teodorei este însă și una despre antreprenoriat. În prezent, echipa cu care lucrează numără aproximativ 24 de oameni, iar activitatea lor depășește granițele României, prin participarea la evenimente și festivaluri internaționale.

Recenta victorie la Brewers Cup este încă un pas într-un parcurs construit în jurul cafelei, al competiției și al dorinței de a face cunoscută cafeaua românească și în afara țării.