Ratingul de țară al României. Ce înseamnă pentru banii noștri

Vineri, Standard & Poor’s este așteptată să anunțe o nouă evaluare a României. Suntem acum la BBB-, ultima treaptă din categoria recomandată pentru investiții, cu perspectivă negativă.

Articol de Monica Liche, 1 octombrie 2026, 16:47

Ce spune acest rating despre starea economiei? De ce contează cât de scump se împrumută statul și ce s-ar putea schimba pentru noi dacă România ar pierde statutul de țară recomandată pentru investiții? Aflăm azi,  de la Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie la Universitatea Româno-Americană, invitatul lui Răzvan Ursuleanu, În Comunitate.

Ce înseamnă „Investment Grade” pentru România

Ratingul de țară nu este o noțiune foarte complicată. El arată câtă încredere au cei care își investesc banii într-o țară. Bogdan Glăvan explică unde se află România acum și de ce pierderea acestei încrederi ar conta.

„Suntem o țară considerată sigură, în care poți să investești, poți să împrumuți statul, poți să dai împrumut companiilor de aici fără un risc serios de a-ți pierde banii. (…) Economiștii numesc asta fuga capitalului. În momentul în care apare percepția, și nu trebuie să așteptăm certificatul agenției de rating,  capitalul începe să fugă din țară. Investițiile străine nu se mai adună, nu mai intră bani în România, nu mai găsești creditori, iar oamenii sau companiile care au capital aici încep să îl mute în afara țării.”

De la ratingul de țară la banii din buzunar

Dar cum ajunge o problemă de rating la omul care nu are investiții și nu urmărește piețele financiare? Prin prețuri și prin puterea de cumpărare. Invitatul ediției, Bogdan Glăvan dă exemplul anilor ’90 și explică de ce inflația poate face ca aceeași sumă de bani să valoreze mult mai puțin.

„Statul nu se mai poate împrumuta și atunci vor rămâne doar două opțiuni: să crească impozitele în continuare, ceea ce îngroapă și mai mult economia, și să facă inflație. Adică ne întoarcem la experiența anilor ’90, când populația a fost pur și simplu expropriată masiv prin inflație. (…)  Statul va da pensii în continuare. Numai că, cu acei bani, nu vor mai putea cumpăra decât jumătate sau un sfert din ce cumpără astăzi. Ăsta este riscul, de sărăcire masivă.”

Ce înseamnă pentru o țară să ajungă în categoria junk

Cuvântul junk apare tot mai des atunci când se vorbește despre ratingul României, dar pentru cei mai mulți dintre noi rămâne un termen financiar greu de tradus în viața de zi cu zi.

„ Junk înseamnă gunoi. Adică, vine agenția de rating și îți spune: – Băi, titlurile astea sunt foarte riscante. – Asta înseamnă junk. Sunt foarte riscante. Adică cine vrea să te împrumute, cine vrea să-ți cumpere titluri de stat, cine vrea să-ți dea bani cu împrumut își asumă un mare risc. E posibil să nu primească toți banii înapoi, la un moment dat. Și atunci asta se poate traduce în piață printr-o creștere a dobânzilor și, practic, o înghețare a finanțării. Adică România, care are nevoie de zeci și sute de miliarde de lei pe an ca să rostogolească datoria și să achite deficitul curent, nu va mai găsi bani decât la dobânzi încă și mai mari, pe care, evident, nu și le poate permite.”

„Noi am risipit banii”

De-a lungul timpului, România a cheltuit pentru infrastructură, salarii, pensii și investiții locale. Problema, spune Bogdan Glăvan, este că o parte importantă a acestei dezvoltări a fost plătită din împrumuturi, iar acum costurile încep să se vadă.

„Noi am cheltuit acești bani din împrumuturi și am ajuns acum să dăm din colț în colț pentru că nu avem cum să-i plătim. (…) Noi am risipit banii. Asta este ideea. Și se vede o prosperitate în România în raport cu Bulgaria. Însă problema este că această prosperitate este, în bună măsură, artificială, pentru că ea nu poate fi susținută. De asta discutăm noi astăzi în emisiunea asta despre junk, risc de țară.”

Problema bugetară

Creșterea taxelor poate aduce bani la buget pe termen scurt, dar aceasta nu poate fi soluția permanentă, este de părere Bogdan Glăvan, profesor de economie. În opinia sa, problema trebuie atacată din două direcții: o economie care produce mai mult și un stat care cheltuiește mai eficient.

„Dacă economia nu crește și nu produce bani, nu livrează, niciodată nu o să rezolvăm problema deficitului bugetar. Niciodată. (…) Asta este o cârpeală disperată pe termen scurt. Pe termen lung trebuie, de fapt, să reduci cheltuielile statului, să faci reforma administrației, care nu mai corespunde cu societatea, cu demografia, cu nimic.”