Forturile Chitila și Otopeni, atracții turistice și hub-uri culturale ale Capitalei sau afaceri imobiliare?

Articol de Mircea Apostolescu, 30 septembrie 2026, 09:46

Vor deveni forturile Chitila și Otopeni monumente istorice si atracții turistice și culturale?

Recent Primăria Sectorului 1 a anunțat că a demarat demersurile pentru clasarea ca monumente istorice a Fortului Chitila și Fortului Otopeni, Baterile 3-4, pentru a le proteja.

Cele două forturi ar urma să treacă,

Primaria Sectorului 1

ulterior, în administrarea Autorității Locale din Banu Manta nr 9 și ar putea fi integrate într-un circuit turistic pe bicicletă.

Deasemenea, cele două  forturi ar putea adăposti, în urma preluării lor de către Primăria Sectorului 1, spații expozitionale pentru artele plastice și ateliere de creație pentru artiștii plastici, în special pentru sculpturi, conform șefului de proiect privind clasarea ca monumente istorice a celor două forturi, consilierul local de la Sectorul 1, Cristian Tudose:

Cum “privatizezi” ce nu îți aparține și cum “dispare” un…fort?

Numai că cele două forturi, care fac parte din centura de fortificații a Bucureștiului, se află în  situații juridice cel puțin neobișnuite.

Astfel, Fortul Chitila, de la Chitila-Rudeni, se află  în administrarea unui privat, care a cumpărat activele fostei Întreprinderi “Zarea”, dar acest teren nu era deținut de “Zarea”.

În momentul preluării activelor sale, fosta întreprindere de vinuri și șampanie avea doar un drept de folosință asupra terenului, proprietarul fiind Ministerul Apărării Naționale.

“Pentru Fortul numărul Unu, Chitila, nu există decât un drept de folosință instituit de Direcția de Taxe și Impozite (… a Primariei Sectorului 1 nr.), pentru că trebuia să se încaseze o sumă, deținătorii lui neavând posibilitatea – actualii cumpărători ai “Zarea” privatizată, ca să zic așa, neavând posibilitatea de a ne prezenta niciun fel de document, prin care să ateste un act de proprietate asupra fortului. 

În momentul în care s-a făcut privatizarea, “Zarea” nu avea drept de proprietate asupra acestui teren! 

Drept pentru care toate demersurile ulterioare s-au bazat doar pe acest drept de folosință. “Zarea” nu are acte de proprietate, în acest moment, pe acest teren! 

De altfel, acest fort nici nu este cadastrat. 

Din fericire, fortul, construcția, se află într-o stare de prezervare destul de bună față de anul construcției. Este absolut superbă! 

Primăria Sectorului 1

Se poate pune la punct, chiar și cu voluntari. 

“Zarea” a subînchiriat către diverși, respectiv acea firmă de camione care este exact în spatele Rematului respectiv, niște depozite de lemne, care, în afară de faptul că nu știu ce documente dețin și cum s-au făcut acele contracte de închiriere, sunt un potențial pericol de incendiu“, a declarat consilierul local Cristian Tudose, șeful de proiect din partea Primăriei Sectorului 1 privind clasarea celor două forturi ca monumente istorice și redarea lor circuitului cultural.

Dreptul de folosință este, potrivit Codului Civil, un dezmembrământ al dreptului de proprietate, care dă dreptul titularului doar să folosească bunul, mobil sau imobil, dar fără a-i epuiza substanța.

Dreptul de dispoziție, adică acea parte a dreptului de proprietate care permite vânzarea, moștenirea sau gajarea bunului mobil sau imobil rămâne al proprietarului, potrivit legislatiei civile.

La încetarea dreptului de folosință, cel care a beneficiat de acesta trebuie să-i predea proprietarului bunul în starea în care l-a primit, mai puțin efectele-uzură, datorate unei folosiri normale a bunului, conform Codului civil.

Am întrebat și Ministerul Apărării Naționale (MApN) despre situația juridică a Fortului Unu Chitila și cum a ajuns el în mâinile unor privați. 

“Ca urmare a solicitării dumneavoastră, formulate în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, vă comunicăm că aceasta a fost înregistrată la Direcția informare și relații publice a Ministerului Apărării Naționale cu nr. 685 din 28.09.2026 și va primi răspuns în termenele prevăzute de lege“, este, deocamdată,  răspunsul MApN.

Din păcate, această “afacere” seamănă extrem de mult aceea prin care 7,5 hectare de teren din Parcul Herăstrău urmau să fie preluate de către omul de afaceri Bartolomeu Finish, în urma unei asocieri in participațiune cu Clubul Sportiv “Sportul Studențesc”, club care avea, însă, numai dreptul de folosință asupra terenului, proprietar fiind Ministerul Tineretului și Sportului, prin urmare clubul neavând dreptul de dispoziție, adică de a vinde, asupra terenului respectiv.

Pierderea celor 7,5 hectare din Parcul Herăstrău a fost stopată, la vremea respectivă, așa cum București Fm a relatat, prin intervenția în justiție  a Primăriei Generale.

Nici situația Fortului Otopeni, Bateriile 3-4, nu este mai puțin neobișnuită.

Fortul Otopeni, Bateriile 3-4, se află în proprietate privată și este situat în zona Aleea Teișiani, fiind în centrul unui teren

Primaria Sectorului 1

de 50 de mii de metri pătrați. În documentele cadastrale inițiale, terenul avea categoria de folosință de “pădure”. Fortul, însă, nu exista, în aceste acte cadastrale inițiale…

La începutul acestui an, proprietarul privat a cerut autorizație de construire pentru împrejmuirea terenului.

În documentele cadastrale prezentate, Fortul Otopeni apare, dintr-o dată, însă, ca fiind o “clădire de locuințe, bloc, construită, fără acte, în anul 2000”, iar 24 mii de metri pătrați sunt trecuți cu categoria de folosință “curs construcții”, ceea ce ar permite desființarea  fortului pentru a obține o autorizație de construire pentru o altă cladire nouă.

“Fortul Otopeni, Bateriile 3-4, acolo avem o problemă. Această clădire, în acest moment, se află în proprietate privată. Terenul respectiv, în suprafață de 50000 metri pătrați. 

Terenul respectiv a figurat din 1986 până în 2026, atenție, în 2026, în categoria de folosință ‘pădure”, o singură suprafață având valențe de “arabil”.

Fortul nu exista. Fortul pur și simplu nu-l vedea nimeni, n-a existat! Nu e acolo!

În 2026, un cumpărător de bună credință privat, îl adjudecă și decoperă această construcție, pe care, în cadastrul de alipire, ne apare menționată drept “construcții de locuințe, bloc, construit în anul 2000”. 

Mai mult decât atât, din întreaga suprafață de 50000 mp, ne apar “curs construcții” 24 000 mp.

Forturile Chitila și Otopeni ar putea fi integrate într-un circuit turistic, putând fi cu ușurință  legate atât de București, cat și între ele prin piste de biciclete. În plus, ar putea fi realizate spații  expoziționale și ateliere de creație pentru artiști”, spune managerul de proiect, consilierul local din Banu Manta, Cristian Tudose.

“(…) O exploatare a acestor forturi, din mai multe puncte de vedere, pentru că aceste obiective turistice, mai ales prin prisma în care ele se află pe raza Sectorului 1 și vor fi legate și pot fi legate cu piste de biciclete, alături de realizările pe care le-au avut orașe limitrofe – de exemplu, la Chitila avem Parcul Dendrologic, pista de biciclete, pe marginea lacului, se trece, fără niciun fel de problemă, foarte ușor în partea Fortului Chitila. Se face un tur de fort, pentru că practic se înconjoară, există drum care îl înconjoară, se poate și vizita în interior. 

Deci pentru activitatea ciclistică, pentru activitatea sportivă, desfășurată într-un mediu curat, într-un mediu interesant, într-un mediu cu valențe istorice, a fi, pe de o parte, absolut justificată recuperarea acestor bijuterii, arhitecturale.

(…) Cea de-a doua cerere, solicitare, de clasare pentru Chipila, în vederea asigurării, unor spații necesare, atât de necesare, pentru artiștii noștri plastici, astfel încât aceștia să poată să aibă,  atât spații de expunere civilizate (…)

(…) Ar putea constitui o galerie extraordinară de frumoasă, în care te pot expune de la artă plastică, la pictură, fără niciun fel de problemă.

Prin amplasarea lui și prin existența lui semiîngropată, există posibilitatea desfășurării unor ateliere de sculptură care nu genereze nici probleme de zgomot, de praf, de orice altceva și să ne dea posibilitatea tuturor, să vedem. în live, cum se realizează o operă de artă“, a declarat consilierul local Cristian Tudose,  șef de proiect din partea Primariei Sectorului 1 pentru clasarea ca monumente istorice a celor două forturi.

De maximă  importanță pentru clasarea ca monumente istorice a forturilor este clarificarea situației cadastrale a acestora de către  ANCPI, conform edilului GeorgeTuță.

Analiza cadastrală ar trebui să fie finalizată până pe 10 octombrie, a cerut primarul Sectorului 1, George Tuță.

Forturile Chitila și Otopeni fac parte din centura de fortificații a Bucureștiului, formată din 18 forturi și 18 baterii intermediare, construite intre 1884 și 1903, sub domnia Regelui Carol I, după planurile generalului belgian Henri Alexis Brialmont.

Acest inel defensiv al Capitalei are o circumferință de 70 km.

Inelul e format din trei sectoare.

• Sectorul 1, nord și est, este alcătuit din: Fortul 1 Chitila, Fortul 2 Mogoșoaia, Fortul 3 Otopeni, Fortul 4 Tunari, Fortul 5 Ștefănești, Fortul 6 Afumați, Fortul 7 Pantelimon, Fortul 8 Cernica și  Fortul 9 Cățelu.

• Al doilea Sector, cel de sud si sud-est, este format din Fortul 10 Leordeni, Fortul 11 Popești,  Fortul 12 Berceni, Fortul 13 Jilava.

• În fine, cel de-al treilea Sector de Sud-Vest si Vest include: Fortul 14 Broscărei, cunoscut și ca Așa, Fortul 15 Măgurele, Fortul 16 Bragadiru, Fortul 17 Domnești și Fotrul 18 Chiajna.

Fiecare dintre forturi avea câte o baterie (redută) exterioară, plasată la circa 2 kilometri, asigurând, astfel, acoperirea completă cu foc a întregii centuri defensive.