De la parcare la spațiu de întâlnire: ce propune „Grădina Întâlnirilor”

Articol de Vicentiu Andrei, 23 septembrie 2026, 11:30

Piața Revoluției este, pentru mulți bucureșteni, un loc prin care trec zilnic, dar în care rareori se opresc. Timp de o săptămână, însă, spațiul central al Capitalei capătă o altă funcție: devine „Grădina Întâlnirilor”, un loc pietonal destinat comunității, întâlnirilor și activităților în aer liber.

Despre proiect au vorbit, la „Bună dimineața, București!”, Teodora Ștefan, președinta Asociației Străzi pentru Oameni, și Corina Kaiser, lideră de echipă în cadrul proiectului „Grădina Revoluției”.

Un experiment de o săptămână în centrul Bucureștiului

Ideea proiectului a apărut în urmă cu aproximativ doi ani și jumătate, pornind de la o întrebare simplă: cum ar putea fi folosită altfel Piața Revoluției? Potrivit Teodorei Ștefan și Corinei Kaiser, una dintre principalele dificultăți nu a fost transformarea fizică a spațiului, ci convingerea oamenilor și a administrației că un loc atât de important pentru oraș poate avea o altă funcție.

Pentru o săptămână, Piața Revoluției devine astfel pietonală, iar bucureștenii pot vedea cum arată spațiul atunci când este eliberat de mașini și amenajat pentru oameni. „Grădina Întâlnirilor” aduce cafea, hamace, spații de stat, un colț de lectură, o zonă de co-working, verdeață și locuri ferite de soare sau de ploaie. Sunt organizate și activități pentru copii și adulți, de la sport și lectură până la discuții și întâlniri.

Un spațiu gândit pentru generații diferite

Proiectul nu a pornit de la presupunerea că Piața Revoluției ar trebui să aparțină unui anumit tip de om. Înainte de a imagina transformarea spațiului, echipa a organizat zece focus grupuri, în care au fost consultați elevi, studenți, arhitecți, urbaniști, angajați din zonă, rezidenți, reprezentanți ai administrației și persoane cu dizabilități sau vârstnice.

Au fost ascultate inclusiv persoane care au pierdut oameni dragi în timpul Revoluției din 1989.

Concluzia proiectului a fost că Piața Revoluției poate funcționa ca un adevărat spațiu de întâlnire, accesibil unor categorii foarte diferite de oameni. De aici și numele proiectului: „Grădina Întâlnirilor”.

Pentru echipă, miza nu este doar ca oamenii să aibă unde să stea, să citească sau să socializeze, ci să își poată imagina un alt mod de a folosi spațiul public.

Piața Revoluției și memoria unui loc important

Transformarea nu ignoră istoria locului. Dimpotrivă, memoria Revoluției din 1989 este una dintre componentele proiectului. În cadrul inițiativelor Asociației Străzi pentru Oameni există expoziții și tururi ghidate dedicate istoriei zonei, iar organizatorii spun că își doresc ca generațiile mai tinere să poată înțelege mai bine ce s-a întâmplat în Piața Revoluției și de ce acest spațiu are o asemenea încărcătură simbolică.

Pentru Corina Kaiser, una dintre cele mai puternice experiențe a fost întâlnirea dintre voluntarii foarte tineri ai proiectului și oamenii care au trăit direct Revoluția. Unii dintre cei care au participat atunci sau care și-au pierdut persoane apropiate au venit în spațiul redat pietonilor și au povestit ce înseamnă pentru ei acel loc. Astfel, proiectul încearcă să pună în legătură două generații și două feluri de a privi aceeași piață: ca loc al unui moment istoric fundamental și, în același timp, ca spațiu public al Bucureștiului de astăzi.

Ce se întâmplă după această săptămână?

Pentru organizatori, „Grădina Întâlnirilor” nu este gândită ca o transformare definitivă peste noapte, ci ca un exercițiu prin care bucureștenii și administrația să poată vedea concret ce înseamnă un astfel de spațiu. Miza este ca oamenii să își imagineze Piața Revoluției într-un mod diferit și să poată discuta, pornind de la această experiență, despre viitorul ei.

Teodora Ștefan și Corina Kaiser spun că schimbările în spațiul public presupun timp, planificare și colaborare între comunitate, administrație și societatea civilă. Dar, înainte de toate, presupun ca oamenii să poată vedea că o altă variantă este posibilă. Iar „Grădina Întâlnirilor” exact asta încearcă să facă: pentru câteva zile, un loc prin care bucureștenii trec devine un loc în care se pot opri, se pot întâlni și pot privi altfel orașul în care trăiesc.