Ce faci în caz de alertă în București: harta adăposturilor și rucsacul de urgență

Unde sunt adăposturile de protecție civilă din București, cum le identificăm și ce ar trebui să avem pregătit acasă pentru o situație de urgență.

În cazul unei situații de urgență, primele minute pot fi decisive. Deși Bucureștiul dispune de un sistem de adăposturi de protecție civilă, mulți bucureșteni nu știu unde se află acestea și cum trebuie să procedeze în cazul unei alerte.

Sirenele și simulările

Un prim mecanism de avertizare a populației în cazul unei situații de urgență sau al unui dezastru natural este sistemul de sirene al Bucureștiului. În 2026, exercițiul național de alarmare publică „Miercurea Alarmelor” a fost programat pe 4 martie, între orele 10:00 și 11:00, pentru verificarea sistemelor de alarmare și familiarizarea populației cu semnalele acustice.

În cadrul sistemului de protecție civilă există mai multe semnale de alarmare, inclusiv alarma aeriană, alarma la dezastre, prealarma aeriană și semnalul de încetare a alarmei. În cazul unei situații reale, informațiile transmise prin sirene sunt completate de comunicările autorităților și, în funcție de situație, de mesajele RO-ALERT.

Unde ne adăpostim?

Conform evidenței oficiale întocmite de ISU București-Ilfov și publicate prin Autoritatea Teritorială de Ordine Publică a Municipiului București, în Capitală erau listate 1.338 de adăposturi de protecție civilă, într-o situație actualizată la 5 iulie 2025. Lista cuprinde adresele, sectoarele, tipul adăpostului, coordonatele, capacitatea și suprafața acestora.

La nivel național, IGSU publică și actualizează periodic situația adăposturilor de protecție civilă. Pentru București și Ilfov există, de asemenea, informații centralizate de ISU București-Ilfov.

Pe lângă listele oficiale, pe platforma fiipregătit.ro, proiect al Departamentului pentru Situații de Urgență, există o hartă cu adăposturile de protecție civilă. Aceasta poate fi consultată din timp pentru a identifica spațiile din apropierea locuinței.

Majoritatea adăposturilor de protecție civilă se află la subsolul unor clădiri. Imobilele care dispun de astfel de spații sunt marcate cu semnul distinctiv al protecției civile: un triunghi albastru pe fond portocaliu.

În timp de pace, unele adăposturi pot fi utilizate pentru alte destinații, cu respectarea prevederilor legale. În cazul unei situații de urgență, acestea trebuie eliberate și pregătite pentru adăpostire. În cazul adăposturilor aflate în blocuri, este important ca locatarii să știe din timp unde se află spațiul și cum poate fi accesat.

În lipsa unui adăpost de protecție civilă în apropiere, în funcție de tipul situației de urgență și de indicațiile autorităților, pot exista și alte spații care oferă protecție. În București, stațiile de metrou sunt spații subterane, însă alegerea locului în care trebuie să vă adăpostiți trebuie făcută în funcție de natura pericolului și de recomandările autorităților.

Ce facem când se declanșează o situație de urgență?

Platforma oficială fiipregătit.ro recomandă ca pregătirea pentru o situație de urgență să înceapă înainte de producerea acesteia. Printre măsurile recomandate se numără urmărirea surselor oficiale de informare, pregătirea unui rucsac de urgență și stabilirea unui plan de urgență pentru familie.

În cazul unei familii din București, este util să existe un plan simplu de acțiune, astfel încât fiecare membru să știe ce are de făcut și unde se poate întâlni cu ceilalți în cazul în care comunicarea este dificilă.

În plus, securizarea locuinței este un pas important, în special în cazul unui cutremur. Fixarea mobilierului greu și a obiectelor care se pot răsturna poate reduce riscul de accidentare. Este util, de asemenea, ca membrii familiei să știe unde se află instalațiile și elementele de închidere ale gazului, apei și energiei electrice, pentru a putea acționa corespunzător dacă situația o impune.

Dacă situația impune evacuarea rapidă sau părăsirea locuinței, fiecare persoană ar trebui să aibă pregătit un rucsac de urgență, depozitat într-un loc ușor accesibil. Platforma națională de pregătire pentru situații de urgență oferă recomandări dedicate pentru pregătirea acestuia.

Printre lucrurile utile se numără:

• apă și alimente neperisabile care nu necesită gătire;
• medicamentele necesare și o trusă de prim ajutor;
• lanternă și baterie externă pentru telefon;
• acte de identitate și bani;
• o pătură izotermă;
• un fluier pentru semnalizare;
• un schimb de haine adecvat sezonului.

Rucsacul trebuie verificat periodic, astfel încât alimentele, medicamentele și bateriile să poată fi înlocuite atunci când este necesar.

În cazul unui cutremur, autoritățile recomandă verificarea locuinței după încetarea mișcării seismice, atenție la scări și ascultarea informațiilor transmise prin canalele oficiale, inclusiv prin radio. Dacă locuința nu mai este sigură și este necesară evacuarea, rucsacul de urgență trebuie luat la plecare.

Ce trebuie să facem în timpul unei alerte?

În caz de dezastru sau alertă majoră, recomandarea principală este menținerea calmului și respectarea indicațiilor transmise de autorități.

Este important să fie evitate apelurile telefonice neesențiale, pentru a nu suprasolicita rețelele de comunicații. În același timp, informațiile trebuie urmărite prin canalele oficiale, inclusiv mesajele RO-ALERT, comunicările autorităților și posturile de radio și televiziune.

IGSU recomandă populației să se informeze din timp și să cunoască atât semnificația semnalelor de alarmare, cât și măsurile de protecție corespunzătoare diferitelor situații de urgență. Începând din februarie 2026, inspectoratele pentru situații de urgență, inclusiv ISU București-Ilfov, au fost îndrumate să organizeze lunar exerciții de adăpostire, tocmai pentru ca populația să cunoască amplasarea acestor spații și modul de comportare în interiorul lor.

Pregătirea nu înseamnă anticiparea unui anumit eveniment, ci cunoașterea unor informații de bază care pot fi utile în orice situație de urgență: unde este cel mai apropiat adăpost, ce semnificație au sirenele, unde se află rucsacul de urgență și care sunt sursele oficiale de informare.

Autor: Filip Novac