România introduce primul mecanism naţional de detectare proactivă a riscului de trafic de minori

Articol de arionmihaela, 24 iulie 2026, 10:37

România introduce primul mecanism naţional de detectare proactivă a riscului de trafic de minori.

Două documente stabilesc, pentru prima dată la nivel naţional, un cadru unitar prin care specialiştii pot identifica din timp indicatorii de risc ai traficului de minori.

Pot interveni înainte ca exploatarea şi traficul de copii să se producă.

Una dintre instrucţiuni se adresează serviciilor rezidenţiale pentru copii.

Cealaltă vizează detectarea proactivă în comunitate, cu accent pe copiii din mediul rural şi pe cei aflaţi în situaţii de vulnerabilitate.

Noile instrumente îi ajută pe specialişti să identifice din timp copiii aflaţi în risc de exploatare şi să intervină înainte ca aceştia să devină victime ale traficului de persoane

Cum poate un asistent social să recunoască faptul că un copil este în risc de a deveni victimă a traficului de persoane?

Ce întrebări poate adresa fără a produce retraumatizare?

Care sunt semnalele de alarmă care pot trece neobservate în comunitate sau într-un centru rezidenţial?

Ce trebuie făcut imediat după identificarea acestor riscuri?

La toate aceste întrebări răspund cele două Instrucţiuni privind detectarea proactivă a situaţiilor de trafic de minori.

Acestea au fost elaborate printr-un efort comun al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA), Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), UNICEF în România şi Asociaţiei eLiberare.

Noile instrucţiuni oferă profesioniştilor un instrument practic de lucru bazat pe indicatori de risc, întrebări adaptate vârstei copilului şi un mecanism clar de evaluare şi intervenţie

Cele două instrucţiuni vin să sprijine şi să întărească procedurile de identificare şi referire a victimelor traficului de persoane reglementate prin Mecanismul Naţional de Identificare şi Referire a Victimelor Traficului de Persoane (MNIR).

Printre elementele de noutate introduse, se numără:

– utilizarea unor chestionare standardizate de evaluare a riscului;

– observarea sistematică a indicatorilor comportamentali, emoţionali şi sociali;

– clasificarea nivelului de risc;

– paşi clari de intervenţie pentru fiecare nivel de risc;

– referirea cazurilor către mecanismele naţionale competente atunci când sunt identificate situaţii de risc ridicat.

Cele două instrucţiuni includ zeci de indicatori care pot semnala o posibilă situaţie de trafic sau vulnerabilitate la exploatare.

Printre aceştia se numără schimbările bruşte de comportament, izolarea socială, absenteismul şcolar, semnele de traumă, depresia, comportamentele sexualizate neadecvate vârstei, lipsa unui adult de încredere, posesia unor bunuri fără o explicaţie plauzibilă sau alte modificări care, analizate împreună, pot indica existenţa unui risc.

Specialiştii sunt sprijiniţi şi prin exemple de întrebări prietenoase, adaptate copiilor, care facilitează comunicarea şi identificarea timpurie a vulnerabilităţilor

De asemenea, sunt introduse prevederi care pun accent şi pe formarea anuală a profesioniştilor, pe informarea copiilor şi comunităţilor şi pe colaborarea dintre serviciile sociale, sistemul de protecţie a copilului, ANITP, autorităţile locale şi organizaţiile neguvernamentale, pentru o intervenţie coordonată şi eficientă.

Instrucţiunile reprezintă rezultatul colaborării dintre experţi din cadrul ANPDCA, ANITP, UNICEF în România şi Asociaţia eLiberare şi au fost dezvoltate pentru a răspunde unei nevoi identificate în practică, şi anume existenţa unor repere unitare prin care profesioniştii să poată recunoaşte din timp situaţiile de risc şi să acţioneze înainte ca un copil să devină victimă a traficului de persoane.

Ele vor fi implementate la nivel naţional şi vor contribui la consolidarea capacităţii sistemului de protecţie a copilului de a identifica timpuriu vulnerabilităţile, de a coordona intervenţia instituţională şi de a oferi copiilor sprijin înainte ca exploatarea să se producă.