Se caută soluții după cel mai grav atac cibernetic – serviciile externalizate de guvernanță cibernetică ar fi o variantă mai bună?
Articol de Vicentiu Andrei, 22 iulie 2026, 13:24
Ce protocoale de guvernanță și supraveghere preventivă a implementat conducerea înainte de producerea unui atac cibernetic?
Aceasta este prima întrebare la care va trebui să răspundă un CEO și întreg consiliul de administrație al companiei pe care o conduce, întrebare de al cărei răspuns depind reputația și sănătatea financiară a companiei.
Din păcate, avem în aceste zile un exemplu concret chiar în cazul unei entități publice din România – Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) – care trece prin cea mai gravă breșă de securitate cibernetică înregistrată până acum de o instituție a statului.
În ultimii 20 de ani, în economia globală se duce o adevărată cursă a înarmării tehnologice. Potrivit datelor Institului Gartner, companiile din întreaga lume au direcționat anual aproape 200 de miliarde de euro către securitatea cibernetică în perioada 2006 – 2026. Numai în ultimii doi ani, cheltuielile utilizatorilor finali pentru soluții de securitate au atins praguri amețitoare: 183 de miliarde dolari în 2024 (aproximativ 169 de miliarde euro) și 213 miliarde de dolari în 2025 (aproximativ 196 miliarde euro).
Sumele de mai sus au fost direcționate, potrivit rapoartelor companiilor, în firewall-uri de ultimă generație, soluții antivirus bazate pe inteligență artificială, sisteme de detecție a intruziunilor și platforme complexe de răspuns la incidente. Paradoxal însă, curba atacurilor cibernetice și a pagubelor colaterale continuă să crească. Majoritatea organizațiilor suferă din cauza unei mari vulnerabilități, adesea ignorată: absența unei guvernanțe coerente a riscului cibernetic. Aici poate fi de ajutor Cyber Governance-as-a-Service (CGaaS), care mută centrul de greutate al apărării digitale din camera serverelor direct în sala Consiliului de Administrație. Când răspunderea este directă, se presupune că executivii se vor concentra pe cele mai bune soluții și măsuri de protecție cibernetică.
Securitatea cibernetică a fost tratată exclusive ca problemă tehnică, administrată de departamentul IT. Totul se schimbă odată cu intrarea în vigoare a Directivei Europene NIS2, alinierea la standardele ISO 27001:2022, adoptarea cadrului NIST Cybersecurity Framework și, mai ales, normele severe privind reziliența operațională digitală (DORA), care impun o realitate juridică nouă în Uniunea Europeană.
Poate demonstra Consiliul de Administrație că a luat decizii informate, documentate și proporționale pentru a gestiona riscul cibernetic, aceasta este întrebarea. Administratorii trebuie acum să gestioneze amenințările digitale cu aceeași rigoare cu care supraveghează riscurile financiare, de piață sau de conformitate legală.
Cifrele spun totul:
| Indicator | Valoare | Sursa oficială |
| Costul mediu global al unui incident major (data breach) | 4,44 milioane USD | IBM, Cost of a Data Breach Report 2025 (realizat împreună cu Ponemon Institute). Raportul indică un cost mediu global de 4,44 milioane USD per incident. |
| Economii medii prin utilizarea extinsă a AI și automatizării în securitate | 1,90 milioane USD | IBM, Cost of a Data Breach Report 2025. Organizațiile care utilizează extensiv AI și automatizarea în operațiunile de securitate economisesc, în medie, 1,9 milioane USD per incident comparativ cu cele care nu folosesc aceste tehnologii. |
| Organizații care raportează creșterea riscului cibernetic | 72% | World Economic Forum, Global Cybersecurity Outlook 2025. Raportul arată că 72% dintre respondenți raportează o creștere a riscurilor cibernetice (2024 vs 2023) pe fondul intensificării fraudelor digitale, atacurilor de tip phishing și campaniilor de inginerie social,. |
La nivelul Uniunii Europene, Agenția pentru Securitate Cibernetică (ENISA) arată că blocajul actual nu rezidă în lipsa tehnologiei pe piață, ci în incapacitatea cronică a managementului de a coordona eficient investițiile, procesele interne și responsabilitățile executive.
Criza talentelor
Dacă soluția este guvernanța, de ce nu își angajează fiecare companie propriul Chief Information Security Officer (CISO) de elită? Uniunea Europeană se confruntă cu o criză structurală de personal calificat. ENISA estimează un deficit de aproximativ 300.000 de specialiști în securitate cibernetică la nivelul blocului comunitar.
Analiza ISC2 (Cybersecurity Workforce Study) plasează această penurie în contextul pieței globale:
- Forța de muncă activă în Europa: ~1,4 milioane de profesioniști în cybersecurity.
- Necesarul real de specialiști: ~1,8 milioane.
- Deficitul net estimat: 000 de experți.
Un CISO cu experiență, capabil să navigheze hățișul legislativ european și să vorbească limba afacerilor în fața board-ului, a devenit o resursă scumpă pentru întreprinderile mijlocii și chiar pentru multe companii mari cu capital local. Încercarea de a clădi o echipă internă completă de guvernanță se dovedește a fi o strategie nesustenabilă din punct de vedere financiar.
Cyber Governance-as-a-Service (CGaaS)
Modelul CGaaS apare ca un răspuns pragmatic la această criză de talente și la cerințele stricte de reglementare. Acesta permite companiilor să își externalizeze strategic funcția de guvernanță cibernetică, fără a externaliza infrastructura tehnică sau controlul operational, dar obține acces scalabil la experți seniori (care acționează ca un Virtual CISO sau consilier de bord), capabili să traducă riscul cibernetic în indicatori economici și decizii strategice.
În managementul modern, cele mai costisitoare erori survin din cauza ezitărilor sau a deciziilor politice deficitare de la nivel executiv. CGaaS acționează ca o poliță de asigurare strategică, prevenind o suită de riscuri majore: sancțiuni drastice, care pot fi de până la 10 milioane de euro sau 2% din cifra de afaceri globală, răspunderea personală a directorilor, blocaj decizional, în cazul atacurilor, plus consecințe în amonte și în avalul businessului.
