Deratizarea în București, între responsabilități și șobolanii care mișună în plină zi

Articol de Mircea Apostolescu, 13 iulie 2026, 11:18

În timp ce Bucureștiul face pași spre modernizarea transportului public, centrul Capitalei continuă să se confrunte cu o problemă care pare desprinsă din alte vremuri – infestarea cu șobolani.

Astfel, locuitorii din zona Gării de Nord – Bulevardul Dinicu Golescu, Strada Gara de Nord, Piața Gării de Nord, Calea Griviței, se plâng de apariția șobolanilor, în blocuri, la etajele superioare.

Șobolanii și-au făcut apariția și în Centrul Vechi al Capitalei. Rozătoarele sunt văzute tot mai des printre terase, pe sub mese sau traversând strada chiar și în timpul zilei. Clienții și proprietarii localurilor spun că fenomenul s-a accentuat și cer măsuri pentru combaterea dăunătorilor.

În București, deratizarea, dezinsecția și dezinfecția sunt de competența Primăriei Capitalei, care ar trebui să asigure o aplicare unitară a programelor respective, pe tot cuprinsul orașului prin Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara pentru Deratizare, Dezinsectie, Dezinfectie Bucuresti (ADIDDDB).

Conform hărții de infestare de pe site-ul oficial al ADIDDDB, atât zonele 410-411, Gara de Nord – Calea Griviței, cât și zona Centrului Istoric, 216, prezintă un nivel mediu de infestare cu vectorul șobolani.

Am solicitat Primăriei Capitalei un punct de vedere privind amploarea infestării cu șobolani și măsurile care urmează să fie luate pentru combaterea fenomenului. Vom publica punctul de vedere al instituției imediat ce îl vom primi.

Specialiștii atrag atenția că șobolanii pot transmite mai multe boli, printre care leptospiroza, o infecție bacteriană care se poate transmite prin contactul cu urina rozătoarelor sau cu apa și solul contaminate.

În context, trebuie menționat faptul că deratizarea vizează combaterea unor dăunători precum șoareci și șobolani, dezinsecția are în vedere vectori de infestare precum gândacii, țânțarii, purici, etc, iar dezinfecția vizează microorganismele – bacterii, virusuri, ciuperci.

Așadar, deratizarea și dezinsecția au ca scop eliminarea unor dăunători, care pot afecta sănătatea și proprietățile, iar dezinfecția vizează igienizarea și distrugerea germenilor care cauzează boli.

Pentru combaterea șoarecilor și șobolanilor se efectuează deratizarea, care presupune utilizarea de capcane, momeli raticide și alte măsuri de control al rozătoarelor. În schimb, dezinsecția vizează eliminarea insectelor, prin folosirea insecticidelor și a altor metode specifice.
Dezinfecția implică folosirea de substanțe chimice biocide sau tehnologii pentru a elimina agenții patogeni.