Românii revin la știrile de calitate și devin mai sceptici față de informațiile online

Cel mai recent și complex studiu, Digital News Report 2026, arată că publicul din România acordă mai multă încredere redacțiilor serioase, în timp ce dezvoltă o atitudine mai critică față de informațiile întâlnite pe internet.

Un an care a schimbat relația publicului cu presa

Cea de-a 15-a ediție a Reuters Institute Digital News Report confirmă o tendință pozitivă în România: tot mai mulți oameni aleg să se informeze din surse jurnalistice consacrate, iar încrederea în redacțiile credibile este în creștere.

Raportul, realizat de Reuters Institute for the Study of Journalism de la Universitatea Oxford, a fost coordonat în România de Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, sub coordonarea conf. univ. dr. Raluca Radu. Rezultatele au fost prezentate în cadrul emisiunii „În Comunitate”, realizată de Răzvan Ursuleanu.

Potrivit cercetătoarei, anul analizat a fost marcat de alegerile prezidențiale, investigații jurnalistice cu impact major și campanii de presă care au mobilizat cetățenii.

„A fost un an extrem de încărcat, cu foarte, foarte multe anchete de presă care i-au mobilizat pe oameni în bine. I-au mobilizat să iasă la vot, să iasă în stradă. Și sub această dublă presiune — a presei și a opiniei publice — puterea politică n-are cum să facă altfel decât să reacționeze”, a explicat Raluca Radu.

Cifrele care descriu consumul de știri în România

Datele studiului arată că 60% dintre respondenți se informează de la ProTV, indiferent dacă urmăresc conținutul online sau offline. Aproximativ una din cinci persoane a urmărit televiziunea sau radioul public în săptămâna anterioară completării chestionarului.

În același timp, accesul la internet în România a ajuns la 91%, un nivel similar cu cel înregistrat în Thailanda și Maroc. Aproximativ 40% dintre participanții la studiu declară că preferă știrile neutre, fără un punct de vedere asumat.

Paradoxul neîncrederii: mai puțină încredere în informație, mai multă încredere în presă

Una dintre concluziile aparent contradictorii ale raportului este că încrederea în informație, în general, a scăzut, în timp ce încrederea în anumite redacții a crescut.

Pentru Raluca Radu, această evoluție reprezintă un semn de maturizare a publicului și de dezvoltare a gândirii critice.

„Asta înseamnă că oamenii îşi dau seama că unele redacții mint sau că informația pe care o găsești pe Facebook, pe TikTok, pe YouTube s-ar putea să nu fie corectă și s-ar putea să nu fie dintr-o sursă de bună credință. Crește nivelul de alfabetizare media, crește gândirea critică”, a explicat aceasta.

Impactul jurnalismului de investigație este evidențiat și de succesul unor materiale precum „Justiție capturată”, realizat de Recorder, care a depășit două milioane de vizualizări pe YouTube în prima zi de la publicare. Efectele investigației au continuat să fie resimțite inclusiv în perioada în care s-au colectat datele pentru studiu. Alte anchete despre mercenari, extrema dreaptă sau tăierile ilegale de păduri au generat reacții puternice și chiar amenințări la adresa jurnaliștilor.

„Ideal ar fi ca tu, ca jurnalist, să n-ai despre ce să faci anchete de investigație”, a remarcat Raluca Radu.

Influencerii de știri nu au cucerit publicul român

Spre deosebire de alte regiuni ale lumii, precum America Latină sau Asia de Sud-Est, România continuă să se bazeze în principal pe redacțiile tradiționale pentru informare.

Șapte din zece respondenți spun că nu urmăresc niciun influencer specializat în știri. Cei mai cunoscuți dintre cei menționați, Shelly și Dan Negru, au fost identificați de aproximativ 20 de persoane dintr-un eșantion de 2.030 de respondenți.

Potrivit Ralucăi Radu, explicația poate fi găsită în faptul că multe redacții românești produc conținut de calitate și au reușit să se adapteze mediului online. Instituții precum ProTV, Digi24, Antena 1, TVR și Societatea Română de Radiodifuziune, alături de redacții independente precum Recorder, PressOne sau Snoop, și-au construit comunități stabile de public prin consecvență și credibilitate.

Chatboții cu inteligență artificială devin instrumente de informare

Pentru prima dată, ediția din 2026 a studiului a analizat utilizarea chatboților bazați pe inteligență artificială în procesul de informare.

Rezultatele arată o creștere a utilizării acestora comparativ cu anul precedent. Cei care apelează la astfel de instrumente o fac în principal pentru a obține explicații suplimentare, context, detalii despre subiecte de actualitate sau linkuri către materialele jurnalistice originale.

Datele sugerează că utilizatorii frecvenți ai chatboților sunt persoane interesate de știri și de aprofundarea subiectelor, nu doar de consumul rapid de informație.

România digitală: internetul a devenit o normalitate

Cu un nivel de acces la internet de aproximativ 91%, România se află în zona de normalitate a lumii digitale contemporane. Diferențele față de statele aflate în topul clasamentelor globale sunt reduse, iar telefonul mobil a devenit principalul instrument de informare pentru milioane de utilizatori.

Tot mai mulți români consumă știri direct prin aplicații și platforme sociale, ceea ce obligă redacțiile să își adapteze conținutul și să fie prezente acolo unde se află publicul.

Tinerii și dezinformarea: o vulnerabilitate care persistă

O altă concluzie importantă a cercetării privește diferențele dintre generații în raport cu fenomenul dezinformării.

Persoanele mai în vârstă se declară mai preocupate de știrile false, în timp ce tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani sunt categoria cea mai puțin îngrijorată de acest fenomen, deși folosesc cel mai intens rețelele sociale pentru a se informa.

Rezultatul readuce în discuție necesitatea dezvoltării educației media în școli. Capacitatea de a distinge între informație, opinie, divertisment și manipulare este considerată o competență esențială într-un ecosistem digital în care oricine poate publica informații, iar algoritmii decid ce conținut ajunge în fața utilizatorilor.

O nouă generație de jurnaliști

Unul dintre cele mai optimiste semnale evidențiate de studiu este apariția unei noi generații de jurnaliști care produce materiale la standarde internaționale.

„Sunt oameni foarte tineri care fac treabă extrem de bună, fac jurnalism de investigație la niște standarde incredibile. Nu iau premii numai în România, iau premii la nivel internațional. Publicul practic a simțit asta și de aceea avem datele acestea foarte bune”, a afirmat Raluca Radu.

Cercetarea Digital News Report 2026 a fost realizată în perioada ianuarie–februarie 2026 pe un eșantion de 2.030 de persoane din România, în parteneriat cu Reuters Institute for the Study of Journalism al Universității Oxford. Studiul acoperă aproximativ jumătate din populația lumii și permite comparații între sisteme media foarte diferite, de la țări cu acces aproape universal la internet până la piețe unde influencerii depășesc ca audiență instituțiile media tradiționale.