Telefonul a devenit sursă de stres pentru mulți utilzatori
Stresul generat de tehnologie
Articol de Monica Liche, 20 mai 2026, 16:29
Telefonul mobil a devenit un instrument esențial în viața de zi cu zi. Totodată, dependența de conectivitate, anxietatea generată de consumul bateriei și presiunea de a surprinde permanent momentul perfect generează tot mai mult stres. Discutăm despre relația românilor cu tehnologia mobilă și despre modul în care AI schimbă experiența utilizării telefonului, cu Alexandru Zodieru Managing partner – Cult Research și Sabina Știrb Marketing director HONOR România
Psihologul digital
Relația dintre utilizator și telefonul mobil depășește de mult funcția clasică de comunicare. Se pare că tot mai mulți utilizatori își organizează viața în jurul dispozitivului. Există și efecte ale acestei dependențe, de la anxietate și stres, până la pierderea atenției pentru viața de dincolo de ecrane.
„În momentul în care mi-am dat seama că nu am telefonul la îndemână, am apăsat pe ceas și mi-a spus unde este telefonul. În două secunde eram lângă el. În zilele noastre, telefonul a devenit un fel de psiholog de serviciu. Dacă l-ai pierdut sau s-a închis, intri puțin într-o stare de anxietate. Ce fac acum? Nu mai răspunde. Sunt marginalizat social. Nu mai poate suna nimeni.” – Alexandru Zodieru – managing partner – Cult Research
Telefonul mobil devine extensie personală
Ideea unei legături emoționale puternice dintre utilizator și telefon este susținută și de datele sociologice analizate în cadrul studiului realizat de HONOR și Cult Research. Autorii spun că telefonul nu mai este perceput ca un simplu obiect. El concentrează date personale, relații, imagini, conversații și obiceiuri zilnice. Din acest motiv, pierderea dispozitivului produce reacții apropiate de pierderea unui bun personal esențial.
„Se creează o legătură puternică între noi și acest gadget, pe baza informației pe care o stocăm acolo, pe baza informației pe care o utilizăm de acolo. Aparatul telefonic este o extensie a noastră, o extensie a eului nostru. Toate datele acelea sunt oglinda noastră. Nu sunt numai poze. Sunt multe lucruri care ne definesc.” – Alexandru Zodieru – managing partner – Cult Research
Documentarea permanentă a vieții produce stres
Felul în care ne raportăm la evenimentele personale a suferit, de asemenea, o schimbare. Le trăim prin ecranul telefonului, preocupați să fotografiem sau să filmăm tot ce se întâmplă. Același studiu arată că această nevoie de documentare continuă modifică felul în care participăm la experiențele din viața noastră.
„Suntem de multe ori extrem de preocupați să documentăm fiecare moment al vieții noastre. Vrem să facem fotografii și vrem ca momentele perfecte să le avem tot timpul alături de noi. La concerte, la evenimentele sportive, în momente cu familia, petrecem foarte mult timp încercând să facem fotografia perfectă. Uneori stăm mai mult în spatele telefonului decât prezenți în acel moment.” – Sabina Știrb – marketing director HONOR România
Presiunea imaginilor perfecte produce și o formă suplimentară de stres digital. Utilizatorii ajung să facă zeci de fotografii pentru același moment, din teama că nu vor obține varianta perfectă. În paralel, inteligența artificială optimizează imaginile și simplifică procesul tehnic, ceea ce încurajează și mai mult acest comportament.
„A devenit aproape o nevoie să faci foarte multe poze ca să știi că ai de unde să alegi. Dacă nu am făcut 20, 30, 40 de instantanee, parcă evenimentul nici n-a avut valoare. Într-adevăr, poate că uneori ar fi bine să spunem: hai să mă bucur de acest moment și să las tehnologia deoparte.” – Sabina Știrb – marketing director
Copiii primesc telefonul prea devreme
Felul în care părinții folosesc telefonul ca instrument de liniștire pentru copii este, desigur, alarmant. Autorii studiului spun că fenomenul a devenit vizibil în spațiile publice și produce efecte pe termen lung. În opinia lor, relația de dependență față de ecran începe încă din copilărie și este preluată direct din comportamentul adulților.
„Românii dau telefonul copiilor. Nu este un lucru bun. Este un lucru foarte nociv și îl vedem cu ochiul liber la restaurant, în parc, peste tot. Putem observa cum acest lucru este transmis dintre o generație în alta.” – Alexandru Zodieru – managing partner
Limita dintre ajutor și dependență digitală
Tehnologia face parte din aproape fiecare activitate zilnică, de la muncă și comunicare până la accesul rapid la informație. Totuși, se pare că problema nu este existența tehnologiei. Lipsa limitelor personale în folosirea ei, însă, da. Relația sănătoasă cu dispozitivele digitale depinde de capacitatea fiecărui utilizator de a păstra un echilibru între utilitate și spațiul personal.
„Tehnologia a fost gândită să ne ajute, să ne ofere acces la informații și să devenim mai productivi. Contează foarte mult să te cunoști și să știi câtă tehnologie lași în viața ta. Până la urmă trebuie să mai ai și tu loc în propria viață.” – Sabina Știrb – marketing director
„În momentul în care mi-am dat seama că nu am telefonul la îndemână, am apăsat pe ceas și mi-a spus unde este telefonul. În două secunde eram lângă el. În zilele noastre, telefonul a devenit un fel de psiholog de serviciu. Dacă l-ai pierdut sau s-a închis, intri puțin într-o stare de anxietate. Ce fac acum? Nu mai răspunde. Sunt marginalizat social. Nu mai poate suna nimeni.” – Alexandru Zodieru – managing partner – Cult Research
„Suntem de multe ori extrem de preocupați să documentăm fiecare moment al vieții noastre. Vrem să facem fotografii și vrem ca momentele perfecte să le avem tot timpul alături de noi. La concerte, la evenimentele sportive, în momente cu familia, petrecem foarte mult timp încercând să facem fotografia perfectă. Uneori stăm mai mult în spatele telefonului decât prezenți în acel moment.” – Sabina Știrb – marketing director HONOR România