Alergiile de primăvară afectează tot mai multe persoane. Ce recomandă medicii

Sezonul polenului începe mai devreme și durează mai mult

Medicii alergologi observă o schimbare clară în evoluția alergiilor respiratorii din ultimii ani. Temperaturile mai ridicate și perioadele lungi fără frig prelungesc sezonul de polenizare. Pacienții ajung mai devreme la cabinet și rămân simptomatici mai multe luni. În orașele mari, efectele sunt și mai vizibile din cauza concentrației ridicate de poluanți și a traficului intens.

„Schimbarea climatică, faptul că este mult mai cald, temperaturile sunt mai ridicate, crește sezonul de polenizare. Alergiile de primăvară apar teoretic de la începutul lunii februarie, chiar de la jumătatea lunii februarie. Anul acesta a fost ok, dar în anii trecuți a început mult mai devreme, chiar la jumătatea lunii ianuarie, am avut pacienți. La polenul de arin sau de alun.

În București, printre cele mai frecvente alergii respiratorii se află cele provocate de polenul de platan, mesteacăn și graminee. Expunerea este greu de evitat, mai ales în mediul urban, unde aceste plante sunt răspândite atât în parcuri, cât și în zonele rezidențiale.

„Avem alergia la polenul de platan și la polenul de mesteacăn. Sunt pacienți și cu alergie la polenul de graminee. În polenul de graminee intră inclusiv iarba de gazon, iarba de fâneață și diverse alte ierburi. Inclusiv cerealele se încadrează aici.”

Poluarea modifică reacția organismului la polen

Dr. Carmen Marghidan, medic primar alergolog, explică faptul că poluarea nu produce doar disconfort respirator, ci modifică inclusiv comportamentul alergenilor. Particulele fine din trafic interacționează cu granulele de polen și cresc agresivitatea reacțiilor alergice

„Particulele poluante sau particulele fine din trafic pot modifica suprafața granulelor de polen și pot elibera mai mulți alergeni decât în mod obișnuit, provocând reacții mult mai severe. Poluarea poate irita mucoasa nazală și căile respiratorii, care devin mult mai sensibile.”

Simptomele alergiei sunt confundate frecvent cu o răceală

Mulți pacienți ajung târziu la medic pentru că tratează alergia ca pe o viroză obișnuită. Primele semne sunt considerate minore și sunt ignorate săptămâni sau chiar luni. Carmen Marghidan,medic primar alergolog, atrage  atenția că anumite simptome pot diferenția clar o alergie de o răceală.

„Cele mai frecvente exprimări pe care le-am auzit au fost: am o răceală care nu mai trece. Se manifestă prin secreții apoase, prurit nazal intens, obstrucție nazală și strănut în salve. Un element important este că nu apare febra.”

 

Ignorarea simptomelor poate duce la complicații respiratorii.

„Rinita alergică netratată poate merge către astm. Inflamația nu rămâne doar la nivelul nasului. Poate coborî către căile respiratorii inferioare și atunci pacientul poate dezvolta un astm.”

Ambrozia rămâne una dintre cele mai agresive alergii

Alergia la ambrozie continuă să fie una dintre cele mai întâlnite probleme respiratorii sezoniere. Polenul acestei plante este foarte ușor transportat de aer și poate circula pe distanțe foarte mari. În plus, perioada de polenizare începe mai devreme decât în trecut.

„Ambrozia determină simptome mult mai severe deoarece are un polen foarte ușor aeropurtat, care poate fi purtat la distanțe foarte mari, chiar sute de kilometri. Chiar dacă într-o anumită zonă situația pare sub control, polenul poate veni din alte regiuni. Din acest motiv, sunt foarte mulți pacienți cu alergie la polen de ambrozie.

(…)Ambrozia începea în jur de jumătatea lunii august. Acum, din iulie, pacienții vin cu simptome, chiar cu o lună mai devreme.”

Cum sunt identificate alergiile respiratorii

Stabilirea exactă a alergenului care provoacă simptomele este una dintre etapele esențiale în tratamentul alergiilor. Medicii alergologi folosesc atât testări cutanate, cât și analize de sânge, în funcție de istoricul pacientului, perioada în care apar simptomele și tipul reacțiilor observate.

„Avem testarea cutanată prick, care se efectuează la nivelul pielii cu extract alergenic. Se aplică o picătură din extractul respectiv și se înțeapă cu o lancetă de unică folosință. Testăm în funcție de simptomatologie și de sezon. Dacă pacientul este alergic, la nivelul pielii apare o papulă. Dacă nu există posibilitatea testării cutanate, se pot face analize din sânge pentru identificarea IgE-urilor specifice.”